Actualitate

Ioan Chintăuan: Parcul trebuie redenumit. În Piaţa Mică să fie vândut zarzavat românesc

Cercetătorul ştiinţific Ioan Chintăuan, fost director al Muzeului Judeţean, locuieşte temporar în Franţa. Din când în când revine acasă şi vede schimbările mai mult sau mai puţin evidente din oraş pe care le compară cu ce observă în străinătate. La rugămintea noastră, a fost de acord să ne scrie mici corespondenţe din ţara lui Balzac. Iat-o pe prima.

Am încercat să obţin adresa de mail a D-lui Primar şi nu am reuşit, deşi m-am adresat Primăriei, aşa că vă rog să-i spuneţi şi să-i arătaţi câteva din lucrurile pe care am vrut să le discut cu domnia sa înainte de plecarea în Franţa (30 martie). La deschiderea Casei cu lei sau a Casei artelor, am stabilit să ne întâlnim vinerea care urma, dar eu am plecat, aşa că vina îmi aparţine. Am vrut să discut cu dânsul despre amenajarea parcului, a Pieţei Mici („Pieţişor”) etc.

În parc, care este aşa de sufocat încât trebuie să capete un nume (Parcul Cetăţii, de exemplu), dar nu Parcul Oraşului sau Municipiului, trebuie, fără întârziere, să se reducă adâncimea aşa-zisului lac (care nu trebuia amplasat acolo, ci langa Casa Emma), ca să nu cadă bunici cu nepoţi sau nepoţi singuri (copii, adulţi etc.).Reducerea adâncimii se poate face direct sau prin trepte în interior, sub forma unor segmente de amfiteatru. Aleele pietonale şi cele pentru ciclişti să fie marcate. Eu vă trimit tipuri de marcaje, apoi de amenăjari, cu rugămintea de a le face cunoscute domnului primar şi nu numai. Am zis de Ovidiu Creţu, deoarece cu el am vrut să le discut, dar, prin intermediul dvs. le putem discuta mai mulţi, chiar dacă eu sunt, pentru o perioadă, în Franţa.

Accesul pietonal, din centru la parc, este sub nivelul unei comune şi dacă adaugăm faptul că Piaţa Mică nu este folosită, avem imaginea unui centru al oraşului neîngrijit, neglijat. Piaţa Mică ar trebui folosită ca piaţă de zarzavat, după un orar zilnic, de la ora 7,00 la ora 12,30 şi la ora 13,00 totul să fie curat. În această Piaţă Mica să-şi aducă produsele numai producătorii particulari; să fie interzise produsele de import.

Notă: A doua poză (cea cu creionul de lemn) marchează trecerile de pietoni spre o gradiniţă, şcoală etc.

Cu cele mai bune urări, Cercet. Şt.1 Dr.Ioan Chintăuan

Franta 4 Franta 1 Franta 2 Franta 3

7 comentarii

  • Proiectul de reabilitare a parcului a inclus cateva amenajari absolut inutile. Este vorba de acel helesteu, de labirint si chiar de pista de biciclete. In primul rand helesteul diminueaza suprafata si asa redusa a parcului, fara sa aduca nimic in schimb, ci dimpotriva accentueaza senzatia de ingesuiala intr-o zona destul de animata din vecinatatea casei de cultura. Apoi labirintul amplasat langa un fragment din zidul cetatii, putea sa lipseasca. Eventual in locul lui putea fi amenajata o oglinda de apa, sub forma unui lac , situat intre zidul de aparare si valul de pamant, simuland astfel santul de aparare existent in sistemul de fortificatie al orasului medieval. Acest lac, fiind mai retras pe o latura a parcului, putea vara sa fie dotat cu cateva barcute, iar iarna sa fie amenajat ca patinuar artificial. Chiar si pista de biciclete putea sa lipseasca, ramanand in continuare alee de promenada. Nici circulatia auto nu este rezolvata in mod rezonabil. Strada Parcului cu sens unic ar trebui rezervata doar riveranilor (institutii sau locatari). In acest sens ar trebui ca in viitorul apropiat circulatia auto sa fie trecuta si pe malul stang al raului Bistrita, prin amenajarea si asfaltarea strazii Codrisor cel putin pe portiunea dintre strand si spatele stadionului . Pentru aceasta, ar fi necesara construirea unui pod peste rau in fata fostei uzine electrice, la care sa fie racordata strada Parcului printr-o prelungire a strazii Vasile Conta printre sediile Electrica si Aquabis. Podul respectiv ar putea fi denumit „Podul Morii” amintind de piata Morii din apropiere dar si de una din fostele mori de apa existente in trecut in zona respectiva. Aceasta ar crea o fluenta a circulatiei auto dinspre Podul Budacului spre partea de est a parcului, in zona magazinului Liedl si a centrului SPA- Casa Ema,

  • Cu toate ca s-a desfintat accesul auto in parc din fata casei de cultura, prin transformarea aleii principale de promenada in pista de biciclete, accesul in parc dinspre piata Kogalniceanu ramane riscant si oricand un biciclist grabit sau neatent poate intra in coliziune cu un pieton sau cu un carucior de copil obligat sa traverseze pista spre a ajunge in parc. In plus, ca o ironie primarul Cretu care are ce are cu statuile, facand la propriu asocierea dintre Sula si Prefectura, de data asta prin amenajarea pistei de biciclete din parc, chiar prin fata statuii lui Cosbuc, l-a facut pe marele poet spectator la curse de biciclete. Totusi, trebuia mai bine gandita reabilitarea parcului.

    • Nu stiu daca voi, Remus si Emil, aveti sau nu dreptate, dar stiti ce-mi place??Cand se pun in dezbatere publica anumite proiecte, nimeni nu are nimic de spus, dezinteres total. Cand lucrurile incep sa se miste sau chiar sa se finalizeze, hopa cu reprosuri ….Atunci „si da-i, si critica…” N-ati putea veni cu sugestii atunci cand inca ele mai pot fi valorificate????

    • Am fost la mai multe şedinţe: declarativ se ţine cont de fiecare părere rostită. Practic…în momentul în care ai terminat de ai avut de zis, pentru stimabilii consilieri şi primar nu eşti decât un încă om care a prelungit cu câteva minute încă o şedinţă de consiliu. De aceea mi se pare o alternativă plăcută ideea de a avea consilieri aleşi pe colegii electorale. Poate în facto nu e o soluţie perfect funcţională, dar cel puţin consilierii vor avea o presiune, dacă mi se permite forma de exprimare, în a ţine cont de părerea cetăţenilor, şi nu doar de delirul unui primar cu probleme de somn.

    • Aici vă dau dreptate. Se fac dezbateri publice fiindcă aşa cere legea, dar nu am văzut nicio modificare adusă vreunui proiect în urma lor. În fapt, nu interesează pe nimeni părerea cetăţenilor decât în momentul în care se duc la vot.

  • Lacul/helesteul/iazul nu trebuia facut asa si amplasamentul in fata Casei Ema era
    potrivit in cazul in care el nu era altceva decat un bazin cu o adancime de 50 cm si avea o scurgere continua a apei pe un paraias betonat, cu caderi in mici cascade si cu o lungime de cca.100m.Un „helesteu” in locul „labirintului” are crea
    o oaza de deseuri si o sursa de tantari,pe langa infiltratiile apei spre zidul cetatii.
    In Epoca Medievala ,cetatea era aparata inspre sud de raul Bistrita si nu de apa dintre dig si zid.Lac cu barcute si patinoar,iarna,pe o suprafata asa mica ?
    Cum se rezolva circulatia pe malul stang al Bistritei,in zona puntii si a hotelurilor ?

  • Poate ar fi potrivit un „labirint” de flori-specii diferite;aspecte si culori diferite Ar fi
    o pata de culoare asemanatoare unui „rosariu”.La fel de placut si util ar fi in parc
    ,pe pietonal si in alte zone cate o sursa de apa de baut- „cismea” metalica,asa cum sunt in orasele medievale europene (vezi fotografia ).Adaug eliminarea parcarii din fata Casei de cultura.De altfel nici statuia lui Cosbuc nu se potrivea in acel loc,iar faptul ca vor trece bicicletele prin fata poetului,nu cred ca deranjeaza,asa cum nu supara nici-o personalitate aflata pe soclu,in orase ca
    Berna,Geneva,Paris,Londra etc.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.