Ioan Deneș, criticat de forestieri pentru vorbele multe și faptele puține

Comunitatea Forestierilor – Fordaq din România îi aduce mai multe reproșuri ministrului Apelor și Pădurilor Ioan Deneș legat de politicile publice ale ministerului pe care îl conduce care au rămas la stadiul de vorbe în vânt.

”Un discurs al d-lui Ministru Ioan Deneș despre bioeconomie și viitorul luminos. Când vom auzi și o dare de seamă despre politicile publice inițiate de Minister la problemele reale din sector, identificate în urmă procesului consultativ derulat de către Minister la începutul mandatului d-lui Ministru Ioan Deneș ? Sau despre ce își asumă ca politici forestiere dl. Ministru?

Pe linie de valorificare a masei lemnoase, Codul Silvic și regulamentul de vânzare conduc la proceduri inutile și birocratizante – ofertarea prin SEAP pentru prestații silvice a masei lemnoase din rărituri, produse de igienă și accidentale dispersate- pentru direcționarea resursei prioritar către lemn de foc, în condițiile în care piața de lemn de foc este saturată. Suprareglementarea a rămas și a crescut.

Dezvoltările pe SUMAL sunt în ceață, HG-1004-106 este neabrogat iar în dezvoltare se merge -netransparent și fără consultări- tot pe 7 SUMAL-uri conform HG-1004-2016 , iar pentru prezent nici măcar mentenanța nu este contractată.

Legea contravențiilor a fost modificată superficial, agenții economici se luptă în continuare cu confiscări formale de masă lemnoasă cu proveniență legală exact în sensul definiției legale din HG-470-2004. Pentru administrația silvică, amenzi pentru orice.

Despre eficientizarea și coordonarea unitară a Gărzilor nu are rost să mai pomenim. Un haos legislativ și conceptual cu înființarea unei Gărzi Naționale care să înghită Departamentul Pădurilor din Minister și să lase Ministerul fără atribuții.

Valorificarea biomasei forestiere pentru energie? Ministerul, prin Gărzile Forestiere, nu știe să certifice că biomasa forestieră este biomasă, pentru că tocătura din depozite sau din spații verzi sau din multe alte surse circulă fără avize speciale și nu este înregistrată în SUMAL- a se vedea aproape blocarea celei mai mari centrale pe biomasă din România- situația de la Suceava. Dacă nu este în SUMAL, pentru Minister biomasă nu există. Și totuși există, și încă multă !

Despre finanțarea sectorului? Ministerul Apelor și Pădurilor nici nu a participat la procesul consultativ derulat de Ministerul Agriculturii pentru realizarea Planurilor Naționale Strategice- la întâlnirea din 29-30 august- viitorul PNDR, practic singură potentială sursă de finanțare a sectorului.

Putem vorbi în continuare frumos despre strategia UE pe bioeconomie”, a scris pe grup Constantin Tobescu.

”Bioeconomia este o pârghie puternică în lupta pentru păstrarea în stare de sănătate a pădurilor, înseamnă bani şi multe locuri de muncă”, le-a transmis, joi, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, celor din sectorul forestier, în discursul susţinut în deschiderea Târgului Forest România 2019, din în satul Zizin, comuna braşoveană Tărlungeni.

Ministrul a subliniat că tema centrală a ediţiei de anul acesta a evenimentului, „Gestionarea durabilă a pădurilor – contribuţia activă la protejarea climei”, este una generoasă şi foarte actuală.

„Este de datoria noastră, a tuturor celor care activăm pe diverse paliere în acest domeniu, să luăm de la pădure tot ce ne poate da, dar fără să o facem să sufere. În primul rând, trebuie să respectăm pădurea, aşa cum făceau înaintaşii noştri, dar noi trebuie să ne adaptăm vremurilor noastre. Să devenim mai inteligenţi decât adepţii acestui curent, care durează de prea multă vreme, al câştigului rapid pe baza distrugerii pădurii. Să ne gândim cum să profităm de ea într-un mod cât mai sănătos. (…) Sunt foarte multe provocări pentru sectorul forestier românesc şi, totodată, foarte multe oportunităţi. Şi aici intervine un nou curent, bioeconomia forestieră. Sunt o multitudine de idei, de practici, de tehnologii care să ne aşeze într-o confortabilă exploatare sigură a pădurii, să fie vorba de conservare, recuperare, utilizare inteligentă a deşeurilor, obţinere de materie primă din ceea ce, altfel, am arunca. Aici, clar, mai este de cercetat, iar dumneavoastră puteţi fi primii care să genereze astfel de atitudini”, a declarat Deneş.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a lansat, în octombrie 2018, un plan de acţiune pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile şi circulabile. El a menţionat că bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice: agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 2 miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane.

„Specialiştii au arătat că bioeconomia este esenţială pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă. UE finanţează cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile de incluziune şi circulare inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare al UE, Orizont 2020. Pentru 2021- 2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde de euro pentru alimente şi resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie”, a spus ministrul Apelor şi Pădurilor.