”Salut adoptarea de către Senat a inițiativei mele legislative privind construcția Autostrăzii Nordului. Sunt foarte mulțumit că proiectul meu legislativ a fost adoptat de colegii senatori cu o majoritate atât de largă. Sper ca acest demers să îi facă pe actualii guvernanți să se apuce serios de treabă și, în patru ani, să lege Suceava de Satu Mare printr-o autostradă care va trece și pe la Bistrița”, spune președintele PMP Bistrița-Năsăud, Ionuț Simionca, după ce plenul Senatului a adoptat, cu 72 de voturi pentru și o singură abținere, propunerea legislativă referitoare la aprobarea obiectivului de investiții ”Autostrada Nordului”.
”Referindu-se la motivele care l-au determinat să ceară construirea autostrăzii prin lege, Simionca a arătat că în documentele de planificare ale Ministerului Transporturilor nu există, până în 2032, nicio prevedere referitoare la construcția de autostrăzi care să lege municipiul Bistrița de restul țării sau de Vestul Europei”, se arată într-un comunicat.
“În actualul Master Plan General de Transport, municipiul Bistrița este prevăzut doar cu implementarea, în 2027-2030 a unui drum expres, care să lege capitala județului Bistrița-Năsăud de Dej. Într-un scenariu optimist, bistrițenii vor putea trece în Ungaria pe la vama Petea abia peste 14 ani, prioritate având ajungerea la granița cu Ucraina. Sunt peste două milioane și jumătate de cetățeni în Ardeal pe care noi vrem să-i conectăm cu Occidentul, să poată să ajungă mai repede în Ungaria, în Austria sau în Germania”, mai spune Ionuț Simionca.
În opinia parlamentarului bistrițean, realizarea unei infrastructuri de comunicații rutiere modernă, rapidă și sigură care să lege Bistrița de Moldova și de Vestul Europei va conduce la dezvoltarea rapidă a județului deoarece forța de muncă se va deplasa cu mai multă ușurință, transportul produselor finite se va face mai rapid și cu costuri mici, activitățile turistice vor fi încurajate, mobilitatea elevilor și studenților va crește.
“Un alt motiv, el însuși suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela că se va micșora astfel considerabil numărul celor ce își vor pierde viața în accidente rutiere. Deși mai rapide, drumurile vor fi și mai sigure, orice întârziere în executarea lucrărilor putând fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieți omenești. Am încredere că și colegii mei deputați vor dezbate și aproba destul de repede proiectul legislativ”, a mai declarat deputatul Ionuț Simionca.
Conform prevederilor inițiativei parlamentare, Autostrada Nordului va fi construită în patru ani, pe ruta: Vama Petea-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistrița-Vatra Dornei-Suceava, responsabil de executarea lucrărilor fiind Ministerul Transporturilor.
,sa plateasca patronii romani ca in occident si vor avea si forta de munca….normal ca pentru 1500 de lei stai mai bine in somaj sau ajutor social. Normal ca in romania majoritatea patronilor nu isi platesc darile la stat si pe muncitori ii platesc cu minimu pe economie…..altfel cum s ar mai plimba in bmw si mertane . Sa recunoastem ca asta e adevarul domnule Simionca. Cum am circulat 30 de ani pe drumurile patriei ….vom mai circula si pana la realizarile propuse de dvs ca si legi sau initiative…cam cu atata va puteti lauda….in schimb zero realizari materiale….inca nu am vazut bariere, ambulante, autostrazi ….
In conditiile actuale de centralizare excesiva , lucrurile se misca foarte greu. De aceea, se pierd importante fonduri europene in loc sa se regaseasca in infrastructura de care e atat de mare nevoie. Solutia pentru descentralizare si autonomie locala este regionalizarea, dar pentru asta nu exista vointa politica. Sunt două căi de a face regionalizarea. Fie prin revizuirea Constituției și introducerea regiunii drept categorie administrativ teritorială în Constituție unde nu există astăzi, fie prin comasarea mai multor județe, care se poate face prin lege fără modificarea Constituției, și din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus . Cum de altfel au au făcut și polonezii, pentru a da o coerență cu cerintele europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. Și la noi numai Suceava, este singurul județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. În rest, niciun alt județ din țară nu îndeplinește această condiție. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de București. De aceea, au aparut unele asocieri precum „Alianta Vestului” sau „Provincia Transilvania de Nord”, despre care Radu Moldovan spunea : „O replică la o altă platformă politică. Nu subscriu la așa ceva!”
Angela Merkel, Victor Ponta şi regionalizarea României
11 iunie 2013 Sorin Avram Comentariile sunt închise pentru Angela Merkel, Victor Ponta şi regionalizarea României
După scurta întrevedere pe care Victor Ponta a avut-o cu Angela Merkel, premierul României a declarat că aceasta încurajează procesul de regionalizare. Referitor la intenţia Guvernului de a împărţi România în regiuni, domnul Ponta a declarat: „A fost un mesaj clar pozitiv legat de regionalizare, în sensul unei cât mai multe descentralizări, autoritate şi responsabilitate pentru nivele inferioare nivelului central”.
Însă timpul a fost prea scurt pentru ca Angela Merkel să pună întrebări pentru a afla cât mai multe lucruri despre modul cum intenţionează Guvernul să facă regionalizarea. De teamă să nu fie prins mai târziu cu minciuna, poate că domnul Ponta ar fi fost sincer şi ar fi recunoscut că regionalizarea se face în funcţie de interesele baronilor PSD care visează să ajungă voievozi. Astfel, cancelarul german ar fi aflat că cele opt regiuni ale vicepremierului PSD, Liviu Dragnea, s-au transformat în nouă regiuni, pentru că baronul de Constanţa, Radu Mazăre, nu ar fi încăput în aceeaşi regiune cu baronul de Vrancea, Marian Oprişan.
Dacă ar fi fost interesată, Angela Merkel ar fi aflat şi că regionalizarea se face fără consultarea populaţiei. Şi că sunt invitaţi să-şi dea cu părere despre acest proces numai nişte universitari tocmiţi de Liviu Dragnea şi aleşii USL din teritoriu, care nu-şi permit să aibă opinii care nu coincid cu cele ale şefilor de la centru. Dacă doamna Merkel ar fi vrut să ştie mai multe despre regionalizarea „made in Romania”, atunci domnul Ponta ar fi trebuit să recunoască faptul că, până la urmă, nu vor fi desfiinţate posturi din consiliile judeţene, pentru că astfel ar putea rămâne pe drumuri oameni pe care partidul tocmai i-a angajat. Mai mult, în capitalele de regiune se vor înfiinţa noi structuri la care vor fi angajate pilele proaspeţilor voievozi.
Cancelarul german este interesat de regionalizarea din ţara noastră, aşa cum este interesat premierul României de soarta broaştelor ţestoase gigant din Insulele Galapagos. Însă Victor Ponta a ţinut să spună că a vorbit cu Angela Merkel despre regionalizare pentru a crea impresia că Germania vrea o reîmpărţire administrativ-teritorială a României. Şi că aceasta trebuie neapărat făcută, indiferent cum, dacă România nu vrea să supere din nou Germania.