Ionuț Simionca, provocare pentru parlamentari: În Săptămâna Mare, putem să punem umărul cu toții

Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP) Bistrița-Năsăud, Ionuț Simionca, le-a adresat, în Săptămâna Mare, o provocare parlamentarilor din Bistrița-Năsăud care nu au altceva de făcut decât să semneze și să susțină în Parlament lege pentru obiectivul construcției drumului expres Cluj – Bistrița-Năsăud: ”Să punem umărul cu toții, să fim solidari, să securizăm acest proiect important pentru județul Bistrița-Năsăud”.

Ionuț Simionca a spus că s-a gândit că este singurul mod în care poate fi ”securizat” acest drum important după ce a urmărit ce s-a întâmplat cu Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR). La începutul lunii aprilie, însuși secretarul general al PNL, deputatul Robert Sighiartău, anunța că drumul expres Cluj- Bistrița-Năsăud va fi construit cu bani europeni din PNRR, însă, săptămâna trecută, a venit vestea că PNRR în forma respectivă nu a primit acceptul Comisiei Europene. Vicepremierul Dan Barna a spus că s-a întâmplat din cauza proiectelor de infrastructură și a sistemelor de irigații, în timp ce Ludovic Orban a precizat că a picat și extinderea rețelor de gaze naturale, alte motive invocate de europeni fiind acelea că PNRR conține proiecte imature, ce nu pot fi implementate până în 2026.

”Cert este că PNRR trebuie refăcut, reconfigurat, motiv pentru care nu știm ce se va întâmpla cu drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud, dacă va primi finanțare prin PNRR. Poate vor fi alocări mai mici pentru infrastructură pe de-o parte, iar pe de altă parte, proiectul pare imatur pentru a putea fi implementat într-un timp atât de scurt. Eu sunt un politician pragmatic și, în loc să pun paie pe foc, vin cu soluții la probleme și asta vreau să fac și cu drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud. Am făcut un proiect de lege de aprobare a obiectivului de investiții drum expres Cluj – Bistrița-Năsăud și pun această inițiativă legislativă la dispoziția parlamentarilor județului nostru, indiferent de culoarea lor politică, cu invitația de a-l semna ca inițiatori și de a-l susține și promova în Parlament. Nu pretind niciun fel de drepturi de autor pentru acest proiect. Singurul lucru pe care eu mi-l doresc este securizarea drumului expres Cluj – Bistrița-Năsăud. Și asta pentru că am promovat în Parlament proiectul legii Autostrăzii Nordului și vedem cu toții că lucrurile se mișcă. Avem în lucru două tronsoane din studiul de fezabilitate. Se face studiul pentru centura Bistriței, iar pe alte tronsoane se lucrează cu utilaje pentru construcția Autostrăzii Nordului, deci acest proiect se bucură de succes”, a spus Simionca.

El a precizat de ce e nevoie de o lege pentru realizarea obiectivului construcției drumului expres Cluj – Bistrița-Năsăud: ”Dacă îl securizăm prin lege, orice partid sau coaliție de partide care va conduce România în anii următori va trebui să construiască acest drum și să respecte lege. Fiind un obiectiv extrem de important pentru bistrițeni, noi trebuie să luptăm pentru el. Autostrada Nordului ne conectează cu județele din nord-vestul României și cu Occidentul, iar acest drum expres ne conectează cu centrul țării. Sunt două proiecte care nu se suprapun, dar se completează, ambele înseamnă mobilitate și dezvoltare economică, iar eu asta îmi doresc și sper că toate partidele își doresc acest lucru pentru locuitorii județului Bistrița-Năsăud. (…) Sper că în această Săptămână Mare putem să punem umărul cu toții, să fim solidari să securizăm acest proiect important pentru județul Bistrița-Năsăud. Eu am întocmit proiectul de lege, singurul lucru pe care trebuie să-l facă parlamentarii este să-l semneze și să-l dea în Parlament altor colegi să fie coinițiatori și să susțină proiectul în comisiile de specialitate, în plenul Camerei Deputaților, al Senatului”.

În cazul în care niciun parlamentar nu va dori să semneze, Ionuț Simionca va strânge semnături atât din Bistrița-Năsăud, cât și din Cluj și îl va depune proiectul ca inițiativă cetățeanească. El a precizat că, în viziunea lui, drum expres va avea alt traseu decât DN 17.

Iată proiectul de lege cu expunerea de motive:

EXPUNERE DE MOTIVE

În anul 2016, Guvernul României a aprobat prin Hotărârea nr. 666 Master Planul General de Transport al României, document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Master Planul General de Transport al României prevede construirea Drumului expres Turda – Halmeu, denumit Someș Expres, care să conecteze municipiile Cluj-Napoca, Bistrița, Satu Mare și Baia Mare.

Conform acestui document strategic – obiectivul general al proiectului este de a spori eficiența economică a rețelei de transport din România. Obiectivul operațional specific este de a aduce îmbunătățiri în ceea ce privește viteza de călătorie pe traseul dintre Turda și Halmeu, îmbunătățind astfel și conectivitatea la nivel regional. Împreună cu OR2¹ asigură legătura între sudul și centrul țării cu zonele de nord-vest dar și cu Ucraina. Include legături până la punctele de trecere a frontierei Halmeu și Petea oferind valoare adăugată pentru rutele europene. Pe acest coridor timpii de călătorie sunt mari, vitreza medie înregistrată pe acest traseu fiind estimată la aproximativ 70 km/h. Cea mai mare parte a infrastructurii existente pe acest coridor este într-o stare tehnică defavorabilă – 89% din traseu este la standard de drum cu o singură bandă de circulație pe sens. Costurile neactualizate (prețuri din 2014) sunt 99,175 milioane de Euro. Acest proiect returnează o valoare monetară excelentă (RBC de 3,29) și operează aproximativ 30,000 de vehicule (MZA). Aproximativ întregul volum de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat trece pe noul traseu. Viteza medie înregistrată pe traseu crește până la 109 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 45%.

Conform aceluiași document, Șomeș Expres urmează a fi implementat în orizontul de timp 2030. Astfel, Bistrița va fi legată de Dej, iar Dejul va fi legat de Turda la Sud și Halmeu la Nord, tocmai în anul 2030.

Seriozitatea cu care sunt respectate documentele de importanță strategică a fost demonstrată de faptul că, anterior, Strategia de dezvoltare a reţelei de drumuri şi autostrăzi din România prevedea ca în anul 2018 să fie finalizată autostrada dintre Cluj și Borș, realizându-se astfel legătura directă și rapidă dintre cetățenii din Ardeal cu Ungaria, Austria și Germania.

În continuare, Master Planul General de Transport al României, care înlocuiește strategia anterioară deoarece Guvernul nu a reușit implementarea acesteia, prevede că în anul 2030 să fie finalizat Șomeș Expres.

Pe de o parte, constatăm din practica guvernamentală că, dacă nu i se impune din exterior, Guvernul nu își respectă propriile perioade de implementare stabilite în propriile strategii. În acest sens, Parlamentul a adoptat legi care impun termene de execuție certe ale obiectivelor de investiții în acest domeniu (de exemplu, Legea nr. 264/2020 pentru aprobarea obiectivului de investiții „Autostrada Nordului”).

Pe de altă parte, observăm că realizarea Șomeș Expres – infrastructură de comunicații rutiere modernă, rapidă și sigură – va conduce la dezvoltarea rapidă a județelor pe care le traversează, din mai multe puncte de vedere. Similar principiului vaselor comunicante, forța de muncă va putea migra temporar cu mai multă ușurință în zonele mai dezvoltate economic pentru a găsi locuri de muncă, iar banii câștigați vor fi investiți în zonele de origine, dezvoltându-le și pe acelea, ceea ce va conduce, în timp, la o dezvoltare economică armonioasă a tuturor zonelor; transportul mărfurilor se va putea face mai rapid și cu costuri mai reduse; activitățile turistice vor fi încurajate; mobilitatea elevilor și studenților va crește; se va micșora considerabil numărul oamenilor care își pierd viața în accidente rutiere. Astfel, orice întârziere în realizarea acestui obiectiv de investiții poate fi considerată ca o piedică în dezvoltarea sustenabilă a regiunii pe termen lung și o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieți omenești.

Mai mult, Master Planul General de Transport al României nu ia în considerare sursele de finanțare europeană nerambursabilă.

Astfel, pentru implementarea Șomeș Expres sunt identificabile mai multe surse potențiale de finanțare europeană nerambursabilă:

1. PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE 2014-2020 – sunt eligibile atât cheltuielile cu elaborarea documentațiilor tehnico-economice, inclusiv exproprierile, cât și cheltuielile cu execuția lucrărilor, cu condiția încheierii unui acord de parteneriat între UAT-uri și CNAIR. Termen de finalizare: 31.12.2023;
2. PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (versiunea aprilie 2021, neaprobat de Comisia Europeană) – sunt eligibile atât cheltuielile cu elaborarea documentațiilor tehnico-economice, inclusiv exproprierile, cât și cheltuielile cu execuția lucrărilor. Termen de finalizare: 31.12.2026;
3. PROGRAMUL OPERAȚIONAL TRANSPORT 2021-2027 (versiunea octombrie 2020, neaprobat de Comisia Europeană) – sunt eligibile atât cheltuielile cu elaborarea documentațiilor tehnico-economice, inclusiv exproprierile, cât și cheltuielile cu execuția lucrărilor. Termen de finalizare: 31.12.2029.

Alegerea finanțării europene nerambursabile va trebui să țină cont de termenele impuse, deoarece depășirea acestora va duce la returnarea finanțării nerambursabile, indiferent de stadiul de execuție al lucrărilor.

Având în vedere importanța capitală a acestor surse de finanțare europeană nerambursabilă în derularea proiectelor de infrastructură de comunicații rutiere, precum și faptul că doar primul program este aprobat de Comisia Europeană, dar termenul de finalizare este unul extrem de scurt, este necesară prioritizarea componentelor Șomeș Expres și stabilirea termenului de execuție.

Astfel, luând în considerare diferența de dezvoltare economică dintre județele Cluj și Bistrița-Năsăud, comparativ cu celelalte județe traversate de Șomeș Expres și faptul că un astfel de drum are efecte benefice complementare celor ale Autostrăzii Nordului,

Inițiativa legislativă propune ca, prin lege, să se aprobe obiectivul de investiții privind componenta Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud, care face parte din proiectul Drumul expres Turda – Halmeu, pe ruta Turda ­­– Dej – Beclean – Bistrița.

Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud va fi finanțat de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile.

Ministerul Transporturilor va fi ministerul responsabil pentru coordonarea realizării acestui obiectiv de investiții.

Termenul de execuție va fi de 4 ani de la data intrării în vigoare a legii. (…)

LEGE pentru aprobarea obiectivului de investiții Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Prezenta lege aprobă obiectivul de investiții Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud, care face parte din proiectul Drumul expres Turda – Halmeu, pe ruta Turda ­­– Dej – Beclean – Bistrița.

Art. 2. – Obiectivul de investiții Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie și din fonduri externe nerambursabile.

Art. 3. – Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectivului de investiții Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud.

Art. 4. – Termenul de execuție a obiectivului de investiții Drumul expres Cluj – Bistrița-Năsăud este de 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 5. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

https://www.facebook.com/IonutSimionca/posts/305704610919951