Nicoleta Noghi, Dorin Biscovan şi Dorel Zaharie au cerut Agenţiei de Protecţie a Mediului permisiunea să ridice pensiuni agroturistice la Colibiţa, în timp ce Montana Spa 2012 a solicitat acordul de mediu pentru proiectul „Construire zonă de agrement”. Firma doreşte să facă o pensiune cu 20 de locuri, piscină, jacuzzi şi alte facilităţi.
Proiectul prevede construirea unei clădiri pentru agrement cu o capacitate de 20 persoane în regim de înălţime D+P+M, cu suprafaţa construită de 199,58 m2. Clădirea va avea o piscină de 114,22 m2, zonă de primire, birou, cabinet medical, vestiare, sală jacuzzi – 90,42 m2, patru saune, o cameră infraroşu, o cameră masaj. Complexul se va întinde pe o 1000 m2 din care: suprafaţă construită – 199,58 m2, accese auto – 256,25 m2, alei pietonale – 116,84 m2, 7 locuri de parcare – 87,5 m2, spaţii verzi amenajate – 339,83 m2.
Proiectul a parcurs etapa de evaluare iniţială, iar din analiza listei de control pentru etapa de încadrare, finalizată în şedinţa Comisiei de Analiză Tehnică, nu rezultă un impact semnificativ asupra mediului al proiectului propus. Proiectul a fost avizat favorabil de către custodele ariei protejate ROSCI0051 Cuşma – Asociaţia Proprietarilor de Pădure Bistriţa Bîrgăului – Ocolul Silvic Bistriţa Bârgăului. Aşadar, firma are undă verde pentru construit.
Din păcate însă, drumul de acces spre Colibiţa, extrem de prost, lipsa unui serviciu de salubrizare, a reţelelor de apă şi canalizare, sunt elemente care ţin departe satul de titulatura de staţiune fie ea şi de interes local.
Colibita anilor ’70 cunoscuta la nivel national prin taberele scolare organizate aici, se remarca si prin aspectul splendid al cabanelor inspirata din arhitectura montana specifica Tirolulului Austriac. Era suficient sa vezi pe o carte postala ilustrata o astfel de cabana acompaniind un colt de natura montana, ca sa sti ca-i vorba despre Colibita. Dupa construirea barajului acele cabane au ajuns pe fundul lacului. In prezent, la Colibita domneste haosul in materie de sistematizare. Multi au ingradit si ce nu-i a lor. Au mers cu gardul pana la oglinda apei luand pana si zona de protectie din jurul lacului. Ca sa nu mai vorbim de construirea haotica.Cu sau fara statutul de statiune de interes local, la Colibita ar trebui sa se impuna din nou un stil arhitectonic specific. Ar trebui incurajata (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectura tiroleza, prin punerea la dispozitie gratuita a unui numar de proiecte de constructie pentru cabane sau pensiuni, sau prin reducerea taxelor la obtinerea autorizatiei de construire la cei care opteaza pentru altfel de proiect. Astfel, Colibita ar putea recastiga un anumit grad de „personalitate” cel putin la ceea ce se construieste in continuare.