Conf. univ. dr. Mircea Mureşianu, directorul Extensiei Bistriţa, a declarat, luni, că zvonurile din iarnă potrivit cărora Extensia Bistriţa s-ar desfiinţa au făcut mult rău şi criza de încredere va fi cu greu depăşită.
„La modul teoretic, este de aşteptat să avem mai mulţi candidaţi fiindcă promovabilitatea la Bacalaureat a fost mai mare. Ţinând cont de faptul că, în iarnă, am avut de-a face cu o campanie potrivnică în care s-a vorbit despre iminenta dispariţie a specializărilor din 
Extensia Bistriţa, sigur că s-ar putea ca acest lucru să ne mai urmărească şi la admiterea aceasta până când candidaţii vor redobândi încredere. Aş spune cu ocazia aceasta că niciodată nu s-a pus problema să se desfiinţeze Extensia Bistriţa. Şi din perspectivă financiară, Extensia Bistriţa este o entitate sustenabilă. Au fost nişte probleme la nivelul unei secţii, dar nu mai are rost să le discutăm fiindcă s-au redresat din mers. Avem o bază de cadre didactice locale, mulţi oameni care mai vin de la Cluj. Eu spun că prezentăm încredere şi garanţia unor, să zic, elemente care ţin de calitatea învăţământului academic”, a declarat conf. univ. dr. Mircea Mureşianu.
El a declarat că Extensia Bistriţa a UBB este un proiect cu mai multe ramificaţii. „Rămâne un proiect ştiinţific. Este şi un proiect cultural şi unul istoric fiindcă avem deja o tradiţie şi suntem ancoraţi în istoria unei universităţi de tip brand naţional şi internaţional, dar rămâne şi componenta socială. Noi rezolvăm şi o serie de neajunsuri care ţin de lipsa de bani din casele oamenilor, care ţin de criza financiară şi nesustenabilitatea studenţilor în mediul Clujului, care este o afacere exorbitantă”, a declarat Mureşianu.
În ce priveşte Facultatea de Business, nou înfiinţată, Mircea Mureşianu spune: „S-ar putea să fie o specializare căutată, dar care este orientarea absolvenţilor din acest an, vom vedea”.
La niciuna dintre facultăţi nu se dă examen de admitere. Candidaţii au, cel mult, de făcut un eseu sau de redactat o scrisoare de intenţie.
Vă reamintim că, la sfârşitul anului trecut, au existat anumite zvonuri potrivit cărora Extensia Bistriţa nu ar mai prezenta interes pentru UBB, dar acestea au fost contracarate.
Cristiana Sabău
Faptul ca la niciuna dintre facultăţi nu se dă examen de admitere nu-i un argument care sa determine un aflux de tineri spre aceste specializari. Dimpotriva este mai degraba un avertisment asupra calitatii indoielnice a invatamantului universitar in astfel de extensii universitare.
Insa, cel mai serios “argument” in favoarea invatamantului universitar la Bistrita lipseste cu desavarsire. Este vorba de un CAMPUS UNIVERSITAR modern adaptat cerintelor invatamantului superior. In plus un campus universitar care sa adune laolalta toate facilitatile vietii studentesti reprezinta intre altele si o stare de spirit pozitiva, creind un plus de atractivitate. Extensiile universitare inclusiv cea de la UBB functioneaza de ani buni la Bistrita in spatii necorespunzatoare improvizate. De aceea, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate astea, autoritatile locale nu si-au aratat interesul ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita. Un prim pas s-ar putea face prin valorificarea cladirilor administrative dezafectate ale unor foste intreprinderi, precum cea de la CPL, in jurul careia sa se construiasca viitorul campus. Asta ar fi de natura sa creeze un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita.
In loc de tot felul de extensii universitare de trei lulele, la Bistrita ar fi extrem de necesara o extensie a facultatii de horticultura a USAMV-Cluj. La Bistrita inca mai exista Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola care ar putea fi o baza de instruire practica dar si un centru de cercetare pentru viitorul Institut de cercetari Horticole de pe langa USAMV. Si toate astea ar fi in folosul profilului predominant pomicol al agriculturii judetului Bistrita-Nasaud, in contextul preconizatei reconversii a livezilor pomicole din Romania.