Lemnul doborât de furtunile din vară zace încă în pădurile judeţului. Ce se va întâmpla cu el

Paradox în Bistriţa-Năsăud. În timp ce în multe zone sunt probleme cu asigurarea lemnelor de foc, în pădurile judeţului zac peste 120.000 de metri cubi de arbori doborâţi de vânt. Nici până acum, silvicultorii nu au fost în stare să marcheze tot lemnul, care nu poate fi scos din pădure până nu e măsurat şi evaluat de specialişti.

„Chiar avem multe doborâturi faţă de alţi ani şi aceste doborâturi se exploatează cu prioritate. Avem estimată o cantitate de peste 120.000 de mc, pusă în valoare de personalul silvic. Acest lucru înseamnă că au fost marcate lemnele respective şi evaluate. Adică personalul silvic a ajuns în zona în care se află doborâtura, a inventariat lemnul, fir cu fir, a măsurat diametrul, lungimea, dar încă nu a fost marcată întreaga cantitate fiindcă nu au avut timp fizic. Avem parcele mai ales în zone greu accesibile unde personalul silvic nu a ajuns să evalueze masa lemnoasă pentru ca asta presupune timp îndelungat. Nu e simplu să marchezi. Avem zeci de hectare doborâte integral în zona Telciu, Târlişua, la Bistriţa Bârgăului”, a declarat Daniel Pop, şeful Gărzii Forestiere Bistriţa, într-o conferinţă de presă.

Având în vedere că, din cauza doborâturilor de vânt, se va exploata anul acesta mai mult lemne decât cel estimat iniţial (de 600.000 de mc din pădurile judeţului), anul viitor proprietarii de pădure vor avea dreptul să taie mai puţin. „Va scădea din posibilitatea de exploatare a cei 600.000 de metri cubi, se va reduce la 400.000. Vedem cât avem anul acesta din doborâturi”, a mai spus Pop.

Conform reglementărilor legislaţiei în vigoare, în cazul proprietăţilor de pădure care nu depăşesc 10 hectare, deţinătorii au obligaţia de a pune în valoare masa lemnoasă distrusă, urmând ca în 2018 să recolteze o cantitate lemnoasă mai mică de cinci metri cubi pe hectar, respectiv 20 de metri cubi pe proprietate, respectiv diferenţa între volumul stabilit prin lege şi volumul afectat de fenomenele meteorologice. Punerea în valoare poate fi realizată după ce proprietarul depune o cerere şi încheie un contract de prestări servicii cu un ocol silvic autorizat pe o perioadă de zece ani.

Punerea în valoare a masei lemnoase este o provocare la care autorităţile cu competenţă în domeniu trebuie să găsească urgent o soluţie, în condiţiile în care „dacă aceste doborâturi rămân neexploatate există pericolul deprecierii masei lemnoase afectate de fenomen”.

De asemenea, pentru toate suprafeţele de pădure distruse de furtunile din acest an, proprietarii vor avea obligaţia să facă lucrări de împădurire în termen de doi ani.

„Doborâturilor produse de vânt constituie principalul factor perturbator al ecosistemelor montane având efecte negative atât pe plan ecologic, prin modificările structurale pe care le induce, cât şi pe plan economic prin pierderile de valoare a volumului lemnos şi a perturbaţiilor determinate în aplicarea coerentă a planurilor de management forestier”, scrie Ionel Popa de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Staţiunea Câmpulung- Moldovenesc într-un studiu pe această temă.