Liceul Forestier Bistriţa, pe cale să se desfiinţeze. CL va tranşa problema în toamnă

Liceul Forestier Bistriţa, Liceul „Grigore Moisil”, cel Agricol şi un profil de laColegiul Tehnic InfoEL sunt şcoli din Bistriţa nu şi-au făcut planul de şcolarizare pentru 2013-2014.

„Ne aplecăm cu mult interes asupra liceelor tehnologice unde a fost un soi de nerealizare a cifrei de şcolarizare. Dincolo de ce vedem noi, există un soi de poziţie informală a părinţilor şi copiilor care caută anumite şcoli pentru seriozitatea cu care lucrează, în timp ce pe altele nu le caută. Din punctul meu de vedere, o şcoală care nu îşi face planul de şcolizare e o şcoală care produce marfă pe stoc. E inadmisibil să mai avem aşa ceva,. Problema cea mai complicată o are Liceul Forestier, însă acolo, din punctul nostru de vedere, e o şcoală care se va scufunda cu totul. Oricum, trebuie regândită complet, motiv pentru care l-am lăsat pe domnul directorul Aurel Ţăgorean să ducă această corabie până la capăt şi nu l-am înlocuit din funcţie aşa cum am făcut cu alţi directori. La Forestier, nu s-au ocupat locurile în clasa a IX-a şi efectivele de elevi pe care le au sunt extrem de mici. Am anunţat şi Consiliul Local, iar undeva în luna octombrie trebuie să gândim ce se întâmplă acolo. Ei au fost beneficiarii unor fonduri Phare şi a unei infuzii de dotare materială foarte bună şi atunci sunt mai multe variante. Fie vom face consorţii, fie că îl vom alipi la alte licee pe care să le întărim şi să le ţinem la standarde de licee tehnologice corespunzătoare”, a spus Camelia Tabără.

Inspectorul şcolar general a precizat că are pretenţia de la un director să facă management strategic, respeciv să convingă că ceea ce face are inserţie pe piaţa muncii, să-şi adapteze oferta educaţională şi să facă alştceva.

„Să lucreze în aşa fel încât să-şi protejeze şi oamenii pe care îi are în şcoală şi baza materială, dar să încerce totuşi să se adapteze şi la piaţa muncii. O problemă foarte gravă a avut anul trecut Liceul Agricol. Anul acesta am apreciat activitatea doamnei directoare care s-a străduit foarte tare şi are o cifră de şcolarizare mult mai bună ca anul trecut în condiţiile în care e aşa un soi de curent împotriva liceelor agricole, o mentalitatea care le consideră de un nivel foarte jos în ciuda tendinţelor europene care caută cu foarte multă stăruinţă liceele agricole. Am văzut în Franţa că marii fermieri îşi dau copiii la liceele agricole fiindcă acolo învaţă să facă agricultură demnă de secolul nostru”, a spus inspectorul şcolar general.

În ce priveşte Liceul Forestier Bistriţa, Camelia Tabără spune că acesta e „la limita de desfiinţare cu totul”.

„Au probleme şi liceele din judeţ. Nu şi-a realizat o clasă nici Liceul Solomon Haliţă din Sîngeorz-Băi, nu şi-a realizat Maieru, Spermezeu, Târlişua, Becleanul. În schimb, au realizat toate clasele liceele din Năsăud. Însă avem o anumită exigenţă faţă de liceele din Bistriţa. Ele trebuie să fie licee etalon care acoperă fiecare un anumit segment şi îşi conturează un profil căutat de toţi copiii din judeţ. Pot avea înţelegere faţă de Spermezeu şi Târlişua că îşi dispută corigenţii şi repetenţii ca să facă o clasă, dar nu faţă de liceele bistriţene. Aici e un ton de exigenţă, au susţinere, sunt tentante şi din perspectiva personalului didactic ca să aibă de specialitate. Aici nu putem face rabat de la calitate”, a spus Camelia Tabără.

Cum Ministerul Educaţiei a cerut ISJ să anunţe ce clase nu se realizează la nivel de judeţ, s-a făcut deja o analiză cu directorii, iar acolo nu se realizează clase cu un anumit profil se vor face clase cu două profile. „E un semnal de alarmă că fiecare şcoală trebuie să-şi contureze bine viitorul şi să-şi proiecteze profilele pe care le doreşte în condiţiile în care elevii scad ca număr. De la un an la altul sunt tot mai puţini. Trebuie să înţelegem că nu mai funcţionăm din inerţie şi că trebuie să ne dimensionăm corespunzător. Am cuvinte de laudă faţă de liceele vocaţionale de Muzică şi Arte plastice care, cu ghilimelele de rigoare, şi-au vândut marfa foarte bine şi încă din faza de aptitudini aproape că au avut doi elevi pe un loc, un lucru foarte bun, spre deosebire de LPS care are o clasă cu şapte copii. Acolo nu a fost management. Dacă este un profil care nu se trece, de ce să-l mai ţii?”, a spus Camelia Tabără.

Ea a spus că elevii nu mai caută profile de prelucrarea lemnului, construcţii şi un anumit profil electric. „Şcolile acestea trebuie să se autorizeze pentru alte profile sau pur şi simplu să se  restrângă. Trebuie să renunţe la cantitate şi să treacă spre calitatea actului educaţional”, a spus Camelia Tabără.

La rândul său, directorul Liceului Forestier, Aurel Ţăgorean, a declarat că elevii nu au atracţie deosebită faţă de meserii, nu doar faţă de şcoala pe care o conduce. „Liceul nostru şi-a modernizat baza materială, au rămas numai cadre calificate, majoritatea cu graful întâi, noi am mers pe programul Phare şi am creat condiţii optime de învăţare şi instruire pratică. Atelierele sunt noi, moderne, dotate la standarde occidentale. Problema e atracţia pe care o reprezintă învăţământul liceal tehnologic pentru elevi. În şcolile generale, nu se pune accentul la orele de dirigenţie pentru a încuraja elevii să vină spre licee de meserii. Sunt îndrumaţi mai mult spre licee teoretice şi vocaţionale. În condiţiile în care planul de şcolarizare la liceele teoretice şi vocaţionale râne relativ constant şi urmare a scăderii numărului de absolvenţi de clasa a VIII-a e clar că aceste scăderi se întâlnesc la liceele tehnologice. Avem o clasă de a IX-a profil servicii, economic, şi o clasă de seral a IX-a în domeniul fabricării produselor din lemn. În total, şcoala noastră are un număr de 350 de elevi”, a spus el.

În condiţiile în care numărul de elevi va scădea sub 300, şcoala nu va mai putea funcţiona în forma aceasta şi va trebui să-şi găsească alt loc, fie ca şcoală postliceală, fie ca parte a altui liceu.

Cristiana Sabău