Limesul Provinciei Romane Dacia a devenit parte din rețeaua globală de situri UNESCO, ceea ce înseamnă că peste 300 de fortificații din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Sălaj sunt protejate și promovate la nivel mondial.
Limesul Daciei, unul dintre cele mai lungi sectoare de graniță terestră ale unei provincii din Imperiul roman, care se întinde pe mai bine de 1500 km, a fost inclus în patrimoniul UNESCO în cadrul Întâlnirii Comitetului Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO. Aproximativ 300 de turnuri, fortificații, ziduri și alte elemente urmează să fie salvate, conservate și puse în valoare.
”Am reușit, suntem Patrimoniu Mondial Unesco”, a scris pe Facebook arheologul Radu Zăgreanu.
În județul Bistrița-Năsăud, Limes-ul se desfășura pe aliniamentul Ciceu Corabia – Negrilești – Ciceu Poieni – Dobric – Sita Spermezeului – Perișor – Zagra – Salva – Năsăud – Livezile și Orheiul Bistriței unde se află castrele Arcobara-Ilișua, Livezile și Orheiul Bistriței.
”Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. Ele atesta versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul local, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman și cuprinde atât sectoare terestre, cât și fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu”, a precizat ministrul Culturii.
Complexul Muzeal a precizat că de pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud sunt incluse 47 de obiective romane de pe fosta graniță a Imperului Roman – Dacia, respectiv:
– castre: castrul roman de la Ilișua/Arcobara; castrul roman de la Livezile; castrul roman de la Orheiu-Bistriței.
– burgus-uri: Ilișua castellum; Spermezeu – Vârful Sitii; Negrilești – cetatea lui Negru-Vodă; Domnești-Tabla Pietroasă; Lunca- La Bolovani;
– turnuri de observare: UAT Ciceu Mihăiești: Ciceu Corabia-Ponița; UAT – Ciceu Giugești: Dumbrăveni – Măgura; Dumbrăveni – Dealul Râpelor; Dumbraveni – Dealul Podului 1 și 2;Dumbrăveni – Vârful Runcului; Dumbrăveni- Dealul Sflederului 1 și 2; UAT Negrilești: Dealul Muncelului;Negru Vodă; Cornul Malului 1 și 2; Purcărete – Fața Carpenului 1 și 2; UAT Căianu Mic: Ciceu-Poieni – Strunga Găvojdenilor; Ciceu-Poieni – Podul Milcoaiei; Ciceu-Poieni – Vârful Osoiului; UAT Spermezeu: Dobricel – Rângoița; Dobricel – Vârful Lazului; Spermezeu – Lazuri; Spermezeu – Sunătoare; Sita – Casa Urieșilor; Perișor – Ponoară în Vârf; UAT Zagra: Perișor – Păltiniș; Perișor – Corobană; Perișor – Vârful Zgăului; Perișor – Vârful Colnicului; Zagra – Dealul Lupului; Zagra – Dealul Ciorilor; UAT Salva: Salva – Modruț; Salva – Roata lui Todoran; Salva – Dealul Dumbravă; UAT Șintereag: Șintereag – Dealul Oului; UAT Budacu de Jos: Budacu de Jos – Dealul Cetății 1 și 2; Simionești – Vârful Măgurii; UAT Șieu Măgheruș: Sărățel – Cetate 1 și 2; UAT Mărișelu: Sântioana – Vârful Mortila; UAT Monor: Dealul Braniște.
Dosarul de nominalizare a Limesului Dacic pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost depus în 31 ianuarie 2023.
Adaugă comentariu