Un lucru mai puţin cunoscut despre Sinagoga Bistriţa. Ce o face atât de strălucitoare în interior

Sinagoga Bistriţa este una dintre cele mai frumoase clădiri care a rămas moştenire de la evreii care au locuit în oraşul nostru. Construită în 1856 şi reabilitată în 2007, clădirea este folosită de Societatea de Concerte Bistriţa ca şi centru multicultural. Ceea ce puţină lume ştie este că, odată cu reabilitarea, pereţii sinagogii au fost poleiţi cu aur şi argint.

„În interior, unde a fost galben s-au pus 5 kilograme de aur şi unde a fost alb s-au pus 8 kg şi ceva de argint”, a spus pentru Timp Online Ioan-Eliezer Sângeorzan, responsabil din partea Comunităţii Evreilor din Bistriţa-Năsăud de administrarea cimitirelor din judeţ.

Întrebat despre provenienţa metalelor preţioase, el a răspuns: „Aurul şi argintul sunt de pe pământul acesta. S-a dat de unde s-a putut de obicei de către evrei, ei s-au ajutat unii pe alţii pentru că nimeni nu a vrut să-i ajute”.

În ce priveşte cimitirele evreieşti, Ioan-Eliezer Sângeorzan a spus că în judeţul Bistriţa-Năsăud sunt 77: „Plătim cam 70 de oameni în fiecare an să aibă grijă de ele ca observatori, că nu au de lucru în fiecare zi. Le îngrijim, le reparăm când avem bani. Acum, în ultimul timp, e o societate din New York care finanţează şi aranjează cimitirele evreieşti. Înainte montau gard ghimpat, acum se folosesc plăci de beton. Am făcut lucrări la Romuli, în Lechinţa şi mergem la Teaca, dar acolo avem nişte probleme cu măsurătorile fiindcă cimitirul vechi era mai mare, iar acesta este mai mic. Dacă nu ne lasă să ne extindem, vom face unde ne lasă”.

Potrivit acestuia, evreii au lăsat o cultură în Transilvania, dar şi o învăţătură biblică.

„Toţi care fac serviciu divin ar trebui să le plătească evreilor pentru că ei sunt baza”, a adăugat Sângeorzan.

Sinagoga din Bistrița a fost construită în anul 1856 în stil arhitectural eclectic. Ea are o suprafață de 580 mp. Conform datelor recensământului din 1930, comunitatea mozaică din Bistrița număra 2.198 de credincioși, reprezentând 15,55% din totalul populației orașului. După deportarea evreilor în lagărele naziste de extreminare în mai 1944, dar și ca urmare a emigrării masive în SUA și Israel în perioada regimului comunist, sinagoga a ajuns într-o stare de paragină.

Printr-un contract de comodat pe 20 de ani, semnat între șeful comunității evreilor din județul Bistrița-Năsăud și președintele Societății de Concerte Bistrița, Sinagoga a fost refăcută prin programul „Cultura 2000”, finanțat de Comisia Europeană, precum și cu fonduri de la Ambasada SUA și de la diverse fundații europene, dar și cu mijloace locale (Consiliul Județean, Consiliul Local Bistrița, Ministerul Culturii și Cultelor). Proiectul a prevăzut transformarea interiorului în sală de spectacole de muzică clasică și de teatru, iar a balconului în loc de desfășurare pentru expoziții de pictură, sculptură sau fotografie. După renovare, sinagoga arată din nou ca în vremurile sale bune.

Sâmbătă, 14 iulie 2007, la Sinagoga din Bistrița a avut loc un concert inaugural al Sinagogii ca sală de concerte, susținut de Noua Orchestră Transilvană a Societății de Concerte și de Corul Antifonia al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, în cadrul mai larg al Zilelor Bistriței. S-a prezentat opera „Carmina Burana” de Carl Orff. Sinagoga are o capacitate de circa 300 de locuri, iar în picioare încap în jur de 200 de persoane.

În prezent, Comunitatea Evreilor Bistriţa-Năsăud are 19 membri.