Învierea Domnului, Sărbătoarea Paştilor, ziua în care răul şi viclenia sunt lăsate deoparte, îmbrăcând haina adevărului şi a bucuriei, este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată în anul 2009, a continuat și în acest an. Sfânta Lumină a fost adusă de la Ierusalim în seara zilei de sâmbătă şi a fost oferită, ca întotdeauna, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional Otopeni. Centrele eparhiale, prin protopopiate, au distribuit Lumina Sfântă fiecărei parohii.
Credincioșii s-au îndreptat către biserici pentru a primi la miezul nopții Lumina Învierii, un miracol ce dăinuiește de două milenii.
Imagini de la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița, de la Coroana:
Conform tipicului, preoţii ies din altare cu lumânări aprinse şi îi cheamă pe credincioşi să şi le aprindă pe ale lor cu îndemnul ”Veniţi de luaţi lumină!”, anunțând cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Lumina Învierii devine cât ai clipi un ocean de luminițe sclipind în noapte. Lumânare de la lumânare, candelă de la candelă, oamenii își transmit unul altuia vestea miracolului: ”Hristos a înviat!”. ”Adevărat a înviat!”. După ce lumânările sunt aprinse, alaiul avându-l în frunte pe preot, dascăl şi cântăreţi înconjoară biserica de trei ori, cântând ”Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşti. Un alt obicei este acela ca după slujbă credincioşii să meargă la cimitir, unde aprind lumânări pe mormintele celor dragi.
De Paşti, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea. Oamenii îşi pun haine noi şi pregătesc bucate tradiţionale – pască, ouă vopsite, cozonac şi miel. Una dintre tradiţiile străvechi de Paşti o reprezintă ouăle vopsite. Prezenţa în creştinism a ouălor roşii este una simbolică şi reprezintă o altă mărturie clară a vechimii acestui mare praznic. În prima zi de Paşti, dis-de-dimineaţă, se spune că e bine ca toţi ai casei să se spele în apa în care aşează un ou roşu şi o monedă, pentru a fi sănătoşi tot anul. Astfel, toţi cei care îşi spală faţa cu această apă vor fi tari ca banul şi frumoşi ca oul.
TIMP ONLINE VĂ UREAZĂ UN PAȘTE FERICIT!
HRISTOS A ÎNVIAT !
Moneda trebuie sa fie de culoare aurie (sa imite culoarea aurului) iar in vasul cu oul rosu si moneda se mai pune o tulpinita (cu frunze) de urzica . Prin traditie se spune ca daca te vei spala in dimineata zilei de Pasti cu apa din acel vas vei fi rosu (adica frumos si sanatos) ca oul , indestulat /”bogat” ca banul si ager/aspru ca urzica , pana la sarbatorile pascale viitoare.
Sărbători fericite.
Lumina învierii nu se dă niciodată în biserică, ci intotdeauna afară. ” Profesorii ” preoți de la Biserica Coroana, nici atât nu știu. Sărbători fericite și Hristos a înviat!
Ne poți spune de unde te-ai documentat, stimabile, că în cărțile de cult scrie că după ce preotul face chemarea „Veniți de primiți lumina” se iese din biserică pentru începutul slujbei Învierii, care se continuă înăuntru, urmată de Sfânta Liturghie.
Hristos a înviat!
Spune-i asta și la Patriarh și la toți Mitropolitii și Episcopii din Țara. Ați văzut pe vreo unul să dea Lumina Sfântă din biserica? Făceți-vă mai bine temele, Sărbători cu bine!