Învierea Domnului este cea mai importantă și mai strălucită sărbătoare a creştinătăţii. Este sărbătoarea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul Domnului nostru Iisus Hristos.
Slujba de Înviere la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița (de la Coroana):
Noaptea de Înviere
Credincioșii au mers la biserici pentru a primi cu bucurie vestea Învierii Mântuitorului și pentru a duce spre case Lumina Sfântă de la Ierusalim.
Și anul acesta, Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în Bistrița-Năsăud. O delegaţie a Protopopiatului a mers la Cluj-Napoca, la aeroport, şi a luat lumina adusă cu un avion de la Bucureşti. În drum spre Bistriţa, maşina a oprit la mai multe intersecţii unde au aşteptat preoţi din alte parohii, aşa încât Lumina Sfântă să ajungă şi în cele mai îndepărtate sate.
La miezul nopţii, preoţii ies din altare cu lumânări aprinse şi îi cheamă pe credincioşi să şi le aprindă pe ale lor cu îndemnul ”Veniţi de luaţi lumină!”, anunțând cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Lumina Învierii devine cât ai clipi un ocean de luminițe sclipind în noapte. Lumânare de la lumânare, candelă de la candelă, oamenii își transmit unul altuia vestea miracolului: ”Hristos a înviat!”. ”Adevărat a înviat!”. După ce lumânările sunt aprinse, alaiul avându-l în frunte pe preot, dascăl şi cântăreţi înconjoară biserica de trei ori, cântând ”Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
Lumânările sclipind în noapte pe care le poartă în mâini clerul şi credincioşii în noaptea de Paşti sunt simbolul luminii pe care Învierea lui Iisus Hristos o aduce pentru lumea întreagă.
Romano-catolicii și protestanții au sărbătorit Paștele în 21 aprilie, acum celebrează Învierea Domnului ortodocșii alături de celelalte culte.
Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşti.
De Paşti, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea. Oamenii îşi pun haine noi şi pregătesc bucate tradiţionale – pască, ouă vopsite, cozonac şi miel. Una dintre tradiţiile străvechi de Paşti o reprezintă ouăle vopsite. Prezenţa în creştinism a ouălor roşii este una simbolică şi reprezintă o altă mărturie clară a vechimii acestui mare praznic.
În prima zi de Paşti, dis-de-dimineaţă, se spune că e bine ca toţi ai casei să se spele în apa în care aşează un ou roşu şi o monedă, pentru a fi sănătoşi tot anul. Astfel, toţi cei care îşi spală faţa cu această apă vor fi tari ca banul şi frumoşi ca oul.
TIMP ONLINE
VĂ UREAZĂ
SĂRBĂTORI FERICITE!
HRISTOS A ÎNVIAT CU ADEVĂRAT, împlinind de bună voie VOINȚA TATĂLUI CERESC, care se regăsește în întreaga EVANGHELIE / VESTEA CEA BUNĂ, aceea de a ne elibera din robia RĂULUI, dându-ne posibilitatea de a ne elibera de PĂCAT, să câștigăm IZBĂVIREA / VIAȚA VEȘNICĂ. Din această cauză, nu putem ierarhiza sărbătorile creștinești, deoarece fiecare moment din VIAȚA FIULUI LUI DUMNEZEU, de la NAȘTERE până la ÎNVIERE are aceeași însemnătate, fără vreuna dintre ele nu puteam avea VIAȚA VEȘNICĂ !!!