”Când se aprind lumânările, se aprind şi dorurile; când presărăm florile, ne năpădesc amintirile. De fiecare dată când cerul coboară pe pământ, când stelele se aprind ca într-o luminaţie cerească, când se aprind lumânările pe morminte, cărările dorului devin tot mai bătătorite.
Câte amintiri nu se deapănă din caierul vremurilor trecute! Copii de părinţi ce suntem, mai simţim încă, mâinele ce ne-au mângâiat. Dorul, lacrima şi neuitarea fac parte din fiinţa noastră umană, încât versurile lui A. Păunescu ne revin mereu în gând, mai ales în această zi.
„ Cine are părinţi, pe pământ, nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi, îmbătrânind, ne este dor de părinţi.”
Dumnezeu să-i odihnească în pace!”
Protopop, pr. Alexandru Vidican
Despre Luminație
Credincioșii se îndreaptă încă de la primele ore ale dimineţii spre cimitire. Este Ziua Morţilor sau Luminaţia, o sărbătoare pe care românii au preluat-o de la saşi şi maghiari şi care se ţine doar în Transilvania. Cimitirele sunt, o dată în an, pe 1 noiembrie, locul de întâlnire al rudelor, cunoscuţilor şi prietenilor celor plecaţi mai devreme dintre noi.
Oamenii au curăţat mormintele celor dragi şi au atârnat de cruci sau de plăcile funerare coroniţe, jerbe şi buchete de flori prinse pe crenguţe de brad. În cursul serii, se vor aprinde toate lumânările aşezate pe morminte, acesta fiind cel mai important moment al Luminaţiei. Traficul în jurul cimitirelor este îngreunat de mulţimea de oameni care respectă o tradiţie de sorginte catolică, îmbrăţişată însă şi de ortodocşi.
Ziua tuturor sfinţilor şi Ziua morţilor sunt două sărbători care au înlocuit de fapt ritualuri celtice de dinaintea erei noastre. În anul 835, papa Gregor IV a decretat ziua de 1 noiembrie ca sărbătoare religioasă închinată sufletelor martirilor credinţei în încercarea de a eradica complet serbările păgâne şi a-i încreştina pe bretoni, irlandezi, englezi şi alte popoare de origine celtă. Tradiţia laică a fost însă mai puternică, şi în cele din urmă, sărbătoarea a îmbinat atât elemente din vechile ritualuri, cât şi elemente creştine. Două secole mai târziu, în anul 1006, papa Johannes XVIII a decretat ziua de 2 noiembrie drept Ziua morţilor. În Marea Britanie, Ziua tuturor sfinţilor s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara de dinaintea ei, All Hallows Evening. În timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’ E’en şi apoi Halloween, aşa cum a fost preluată de americani.
În zonele în care ortodocşii au trăit alături de catolici, reformaţi sau protestanţi, aşa cum se întâmplă în Ardeal, credincioşii s-au influenţat însă reciproc şi au ajuns să ţină obiceiurile împreună.
Ar fi bine daca ati arata respect pentru cei disparuti, dar si pentru cei care mai sunt in viata, administrand cimitirul de pe Tarpiului mai bine. Vara buruienile invadeaza spatiile dintre morminte, hotii fura tot ce gasesc, mare parte dintre morminte nu sunt accesibile, mai aes celor in varsta, care nu pot face echilibristica pe borduri pentru a putea ajunge la mormintele celor dragi, iar in unele zone e plin de apa si noroi, astfel incat nu se poate trece.
Pentru banii pe care ii incaseaza, biserica ortodoxa nu face mai nimic. A vandut fiecare bucatica de teren pentru morminte, fara sa lase loc de trecere, urmarind doar profitul.
Acum poeziile si textele lacrimogene nu ne mai impresioneaza !