Maghiarii vor, la Bistriţa, un liceu cu predare în limba maternă. Ce răspunde municipalitatea

Consiliul Local Bistriţa a aprobat, joi, în şedinţă ordinară, reţeaua şcolară pentru 2015-2016 care cuprinde totalitatea unităţilor de învăţământ din oraş. S-a întâmplat în ultima zi în care documentul trebuia transmis la Inspectoratul Şcolar Judeţean după cum Timp Online a scris aici.

Fostul primar al oraşului, Vasile Moldovan, l-a întrebat pe succesorul său ce motive a avut să nu includă mai devreme proiectul pe ordinea de zi a Consiliului Local. Primarul Ovidiu Creţu a răspuns că, în luna decembrie a anului trecut, a primit o solicitare prin partea comunităţii maghiare din Bistriţa care a cerut înfiinţarea unui liceu cu predare în limba maternă.

„Domnul consilier Antal Atilla m-a anunţat că elevii şi profesorii maghiari de la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu doresc înfiinţarea unui liceu cu predare în limba maghiară. Procedurile sunt însă destul de complicate şi de greoaie, aşa încât am fost obligaţi să amânăm luarea unei decizii în acest sens. Vom reveni cu un proiect de hotărâre în lunile următoare şi probabil că vom modifica hotărârea luată astăzi (privind reţeaua şcolară -n.r.)”, a spus Creţu.

Potrivit unor informaţii postate pe site-ul Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, instituţia funcţionează din 1912, fiind iniţial Şcoală Civilă Regală de Stat pentru Fete. Aici au funcţionat patru clase maghiare de gimnaziu pentru fete. Aici au învăţat, în proporţii aproximativ egale, eleve de naţionalitate română, germană, maghiară şi israelită. În aceeaşi clădire a mai funcţionat o şcoală primară de stat cu predare în limba maghiară.

Între 1915 – 1917, Şcoala de fete a fost mutată temporar în partea de est a clădirii, unde funcţiona Şcoala primară de stat, partea clădirii Şcolii civile regeşti de stat pentru fete fiind amenajată ca spital al Crucii Roşii pentru răniţii de pe front. În mai 1919, clădirea a fost preluată de statul român. În locul fostei şcoli maghiare a fost înfiinţată Şcoala medie română de stat pentru fete, devenită în 1928 Gimnaziul de fete Bistriţa. Aici a fost  mutată fosta Şcoală confesională greco-catolică, devenită Şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. Până în anul 1929, în aceeaşi clădire a funcţionat o a treia unitate de învăţământ: Şcoala de ucenici Bistriţa.

În septembrie 1940, în urma schimbării administraţiei din Nord-Vestul Transilvaniei, şcolile bistriţene au fost preluate de către Ungaria. Gimnaziul românesc de fete a fost desfiinţat, în locul lui fiind înfiinţată Şcoala civilă regală de stat pentru fete, cu 2 secţii – română şi maghiară. Tot aici a fost înfiinţat Liceul maghiar „Hunyadi János” cu 8 clase pentru băieţi, care avea şi o secţie în limba română, şi o şcoală elementară cu predare în limba maghiară.

În noiembrie 1944, clădirea este preluată din nou de statul român. Şcoala medie de fete a fost unită cu Liceul de băieţi „Alexandru Odobescu”, formând Liceul mixt „Alexandru Odobescu”. A fost reînfiinţată şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. În 1945, a fost reînfiinţată şcoala de fete, sub denumirea de Liceul teoretic de fete Bistriţa, pe lângă care se înfiinţează în 1946 Gimnaziul unic Bistriţa, ce a funcţionat până la reforma sistemului de învăţământ din 1948. Atunci, Liceul „Alexandru Odobescu” devine Liceul Mixt nr. 1, viitorul Colegiu Naţional „Liviu Rebreanu”. Celelalte două şcoli bistriţene – cea de băieţi şi cea de fete – se unesc, formând Şcoala medie mixtă Bistriţa.

În perioada 1965 – 1966, Şcoala medie nr. 2 Bistriţa devine Liceul nr. 2. În 1971, Liceul nr. 2 reprimeşte, după 31 de ani, numele de „Andrei Mureşanu”, devenit în 1978 Liceul industrial „Andrei Mureşanu” Bistriţa. În 1990, instituţia primeşte titulatura de Liceul teoretic „Andrei Mureşanu”, iar în 1999, Liceul teoretic devine Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa, denumire pe care o poartă şi astăzi.

Notă: Timp Online va publica un interviu cu domnul consilier UDMR Antal Atilla care va vorbi, pe larg, despre ideea înfiinţării unui liceu maghiar la Bistriţa.