Social

Mănăstirea Ilva Mare și-a serbat hramul. Slujba, oficiată de IPS Mitropolit Andrei

(FOTO) ACTUALIZARE Duminică 6 august, când în Biserica Ortodoxă este sărbătorit praznicul Schimbarea la Față a Domnului, IPS Andrei Andreicuț, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a participat la hramul Mănăstirii Ilva Mare, unde a oficiat slujba alături de un sobor de preoți din care au făcut parte și  arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, și pr. Ioan Dâmbu, protopopul de Năsăud.

   

După citirea pericopei evanghelice, IPS Andrei le-a vorbit celor prezenți despre evenimentul Schimbării la Față a Domnului Hristos, petrecut pe Muntele Tabor, eveniment necesar pentru întărirea credinței ucenicilor: „Inclusiv Apostolii Domnului Hristos aveau uneori scăpări în credință. De aceea s-au apropiat de Domnul Hristos rușinați și i-au zis: „Doamne, sporește-ne credința; tare a slăbit credința noastră. Întărește-ne credința!” De ce Domnul Hristos S-a schimbat la Față pe Muntele Taborului? Tocmai pentru a le întări credința ucenicilor Săi.”

La final, Mitropolitul Andrei i-a îndemnat pe creștinii prezenți la sărbătoarea mănăstirii să urmeze exemplul Apostolilor și să vestească tuturor existența lui Dumnezeu: „Pe dumneavoastră v-a urcat astăzi aici Dumnezeu, ca să vă întărească în credință Domnul Iisus Hristos. Să-L vedeți schimbat la Față, dar nu fără efect. Ucenicii s-au dus în lume și o lume întreagă au convertit-o. Frățiile voastre, mergeți în lume și oriunde ajungeți să le spuneți oamenilor că există Dumnezeu, că Domnul Hristos e Dumnezeu, că fără viață spirituală nu se poate. Chiar dacă este o grozavă împotrivire față de credință, față de Biserică, față de rugăciune, față de cele sfinte. Ei, dumneavoastră fiindcă v-ați întâlnit cu Domnul Hristos aici și l-ați văzut schimbat la Față, sunteți niște apostoli ai Lui pentru toată lumea”.

   

Aici mai multe fotografii.

Mănăstirea Ilva Mare este amplasată pe Valea Ilvei, la 50 de km de orașul Năsăud. A luat ființă în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părintești. IPS Mitropolit Bartolomeu a dat aprobarea și a sfințit locul în 1992, după care s-au început și construcțiile la biserică. Lăcașul de cult a fost terminat în 1996, an în care pe 6 august, de hramul bisericii, a fost sfințit. La începutul anului 1999, schitul şi-a schimbat statutul în mănăstire de maici. În 2001 s-a început construcția unei noi biserici cu hramul ”Pogorârea Sfântului Duh”, sfințită în 2014 de IPS Mitropolit Andrei. În prezent, mănăstirea are 17 viețuitoare, stareță fiind monahia Hristofora Marinca, iar duhovnic Protosinghelul Daniil Ureche.

Creştinii ortodocşi sărbătoresc în 6 august praznicul Schimbării la Faţă a Domnului. Este ziua în care Mântuitorul Hristos descoperă lumii că este Fiul lui Dumnezeu făcut om. Pe Muntele Tabor, în faţa a trei ucenici, Petru, Iacob şi Ioan, Mântuitorul se arată într-o lumină supranaturală, împreună cu Moise şi Ilie. La o săptămână de la vestirea patimilor, Iisus s-a retras să se reculeagă şi să se roage. El i-a luat cu Sine pe apostolii Petru, Iacob şi Ioan şi s-a suit în muntele Taborului. Aici, pe când se ruga Tatălui ceresc, ”S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit fala Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi s-au arătat lor Moise şi Ilie vorbind cu El”. Mântuitorul le-a poruncit să nu spună nimănui vedenia aceasta până când Fiul Omului va învia din morţi.

La început sărbătoarea Schimbării la Faţă marca aniversarea anuală a sfinţirii bisericii zidite de mama împăratului Constantin cel Mare, Elena, pe muntele Taborului, însă, în secolul al IV-lea d. Hr., aceasta începe să aibă un loc aparte în rândul marilor praznice.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă este, conform Bisericii Ortodoxe, ”aceea a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire”. În această zi se aduc în biserici prinoase din struguri, se binecuvântează şi se împart, se merge în pelerinaje la mănăstiri.

Conform tradiţiei, de acum nu mai creşte iarba şi începe să îngălbenească frunza. Se consideră că până la această sărbătoare trebuie terminat cositul şi făcutul fânului, pentru că se trec florile şi iarba îmbătrâneşte, diminuând calitatea furajelor. Din această zi se interzice scăldatul deoarece ”a coborât cerbul de la munte şi a răcit apa”, explicaţia fiind aceea că începând din 6 august apele sunt tot mai reci şi creşte riscul îmbolnăvirilor.

3 comentarii

  • În anul 2007, Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, a fost deconspirat ca fost colaborator al Securității, cunoscut cu numele de cod „Ionică”. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități a stabilit în ședința sa din 13 septembrie 2007 faptul că Andrei Andreicuț a făcut poliție politică. În data de 9 octombrie 2007 plenul CNSAS a respins contestația formulată de Andrei Andreicuț împotriva verdictului de colaborare.
    Fostul disident Gabriel Andreescu a publicat în ediția din 18 octombrie 2007 a ziarului Ziua extrase din dosarul de rețea al lui Andrei Andreicuț, care relevă faptul că a fost racolat pentru posibilitățile sale de a „penetra în intimitatea elementelor fost greco-catolice”. Ca informator a urmărit o călugăriță greco-catolică clandestină, l-a denunțat pe Octavian Bârlea, superiorul uniților din Germania pentru apelul său către românii din străinătate etc. Într-o informare din luna august 1985 l-a denunțat pe un preot romano-catolic care ținea cursuri de catehizare cu copiii și nepoții unor credincioși, „iar preotul respectiv îi notează în registrele lor cu numele maghiarizate”. Dosarul său de rețea nr. 354 arată că unul dintre credincioși venise la el să-i mărturisească problemele de natură sentimentală și faptul că intenționează să se căsătorească cu o străină. Andreicuț l-a denunțat scriind în nota sa informativă către Securitate din 28 octombrie 1983 toate aceste date intime.

  • Spovedania revoltătoare despre desfrâul homosexual de la Seminarul Teologic din Huşi: „Corneliu Bârlădeanu îşi dorea ca «aleşii» să fie manieraţi şi parfumaţi“

    Citeste mai mult: adev.ro/ouboj4

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.