Directorul executiv al Fundaţiei Inocenţi, Marin Mic, a declarat, miercuri, în conferinţa de presă prilejuită de lansarea proiectului „Programul de intervenţie timpurie pentru copilul cu dizabilităţi” – pentru care organizaţia a primit o finanţare nerambursabilă de circa 244.000 de euro – că Fundaţia Inocenţi se ocupă de peste şase ani de intervenţia timpurie asupra copiilor cu dizabilităţi, dar la o scară redusă, şi ca număr de beneficiari, şi ca personal implicat.
„Ne-am dorit foarte mult de-a lungul anilor să reuşim să ridicăm standardele acestui serviciu şi ne-a luat mai bine de cinci ani să scriem cereri de finanţare. Nu e întâmplătoare această realizare. Dacă nu ne-ar fi dat CJ acest spaţiu pe un termen lung şi dacă nua m fi avut sprijinul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, nu cred că am fi primit acest grant. Suma este de circa 250.000 de euro, bani pe care îi primim, la care se adaugă contribuţia organizaţiei. În plus, benefiem de sprijinul CJ care asigură plata utilităţilor şi de al DGASPC care va pune personal propriu. E unul dintre proiectele rare în România în care un serviciu foarte specializat va lucra cu personal de la două organizaţii: una de stat, cum e DGASPC, şi una nonguvernametală, care e fundaţia noastră. E un model care, în Occident, funcţionează foarte bine şi care e soluţia pentru rezolvarea problemelor comunităţii, acest parteneriat public-privat care aici, la noi, în Bistriţa există. Noi am lucrat mereu cu colegii de la DGASPC ca şi cum am fi toţi membrii unei singure echipe. De acum încolo, prin acest proiect, acest lucru se va întâmpla şi formal”, a spus Marin Mic.
Cu banii primiţi, se vor amenaja cabinete de terapie cum ar fi cele de kinetoterapie, terapie psihologică, stimulare senzorială, educaţie psihologică, cabinetul asistentului social, dar şi un centru de resurse. „Proiectul va avea un centru de resurse, un site specializat pe intervenţie timpurie în română şi engleză pe care profesionişti de la noi şi din lumea largă vor putea publica studii, cercetări, exemple de bună pratică la care să aibă acces şi profesioniştii, şi părinţii. Va fi şi un spaţiu de lucru individual cu copiii şi părinţii, loc de activităţi pentru părinţi fiindcă noi susţinem ideea că părinţii trebuie să fie coterapeuţi, iar pentru aceasta trebuie susţinuţi, ajutaţi. Tot spaţiul (de pe strada Toamnei -n.r.) se va moderniza. Se vor desfiinţa nişte grupuri sanitare, toate modulele vor fi închise cu pereţi mobili ca să putem folosi spaţiile în funcţie de nevoi, se vor închide terasele cu termopan în aşa fel încât aceste cabinete să fie cât mai libere de mobilier care ar putea încurca activitatea. Faptul că vom avea nişte spaţii moderne e important, dar mai important decât toate acestea este transferul de know how, pregătirea profesioniştilor noştri de la fundaţie şi DGASPC şi a medicilor, asistenţilor sociali, psihologilor, ceea ce noi numim reţea de sprijin, din comunitate. Nu e suficient ca aici să fie un nucleu de specialişti bine calificaţi dacă cei din linia întâi – medici, asistenţi, etc. – nu ştiu să recunoască eventualele întârzieri în dezvoltare şi eventualele deficienţe, motiv pentru care prin proiect se va face o formare a lor ca să ştie cum să recunoască o întârziere de dezvoltare, cum să ne găsească şi ce au de făcut”, a explicat Marin Mic.
Prin acest proiect se doreşte coborârea vârstei la care copiiii sunt identificaţi, evaluaţi şi beneficiază de servicii. „În acest moment, media vârstei copiilor care intră în program este de 2-3 ani, poate chiar peste. În ţările dezvoltate, media acestei vârste este la 8 luni. Aceasta e ambiţia noastră ca prin tot ce facem aici, prin ce vom moderniza, şi mai ales prin ceea ce vom reuşi să formăm şi să specializăm, ne dorim să coborâm cât mai mult această vârstă. Noi credem în principiul prevenţiei, al prevenţiei timpurii. Dacă nu putem preveni, noi credem că trebuie să se intervină cât mai devreme pentru a se obţine cele mai bune rezultate şi de aceea, toate resursele pe care le investim în activităţile noastre, asta îşi propun. La final, pe cheltuiala finanţatorului şi a partenerului, acest centru va funcţiona timp de un an. În această perioadă, noi trebuie să angrenăm acest serviciu în reţeaua locală. În acel an, vom crea şi un manual care le va servi celor care vor dori să multiplice acest proiect şi în altă parte. Pentru crearea manualului, vom beneficia de supervizare şi de sprijinul colegilor din Norvegia şi din Republica Moldova. Peste doi ani, va fi o conferinţă internaţională care, sperăm noi, se va repeta din doi în doi ani. Va fi aici, la Bistriţa, şi va aduce printre cei mai buni specialişti din Europa şi din lumea întreagă. Apoi, vom face demersuri să convingem Guvernul, Parlamentul, factorul decident să introducă acest concept de intervenţie timpurie în domeniul protecţiei sociale. Din păcate, încă nu există. Se vorbeşte puţin despre prevenţie, dar despre intervenţie precoce nu se vorbeşte deloc”, a spus Marin Mic.
Întrebat care ar fi nevoile în acest domeniu, Marin Mic a spus că în urma unui studiu făcut pe copiii de la 0 la 10 ani din jumătate judeţul a reieşit faptul că abia 18% dintre ei beneficiau de un serviciu de asistenţă socială. „Nu e vina autorităţilor sau a organizaţiilor, ci, în mare parte e vina părinţilor care fie nu ştiu, nu pot, le e ruşine şi lista cu motive e lungă, nu ajung să-şi aducă la noi copiii. Am întâlnit şi cazuri de părinţi care nu voiau să-i aducă la terapie pentru sprijinul acela de la stat. E o problemă de educaţie. Dacă i-ar fi adus aici şi ei fac progrese, li se schimbă încadrarea. Cu cât e mai grav, cu atât indemnizaţia e mai mare. Dacă se recuperează, devine funcţional, primesc mai puţini bani sau deloc”, a mai spus Marin Mic.
În acest sens ar fi nevoie de o schimbare legislativă pentru ca aceşti copii să aibă şansa la o viaţă demnă. În conferinţă au intervenit, 
prin Skepe, partenerii fundaţiei din Norvegia şi Republica Moldova care au explicat că e important pionieratul făcut de Fundaţia Inocenţi în acest domeniu pe care o sprijină întrucât intervenţia timpurie pe termen mediu şi lung creşte beneficiile sociale şi materiale.
„Ştiu că nu există unitate de măsură pentru suferinţă, dar imaginaţi-vă că ar fi. Cu cât se intervine mai devreme, cu atât durata, intensitatea suferinţei scade”, a spus Marin Mic.
La conferinţa de presă au mai participat vicepreşedintele CJ, Alexandru Pugna, şi directorul adjunct al DGASPC Bistriţa-Năsăud, Crina Andreica. Ambiia u salutat iniţiativa şi au arătat că o sprijină cu toată inima.
Cristiana Sabău
Adaugă comentariu