Marius Bălan: În Köln e plin de ferme pe dealuri, la Bistrița nu se poate

”Dacă cuiva îi pasă de producătorii locali, să sărim cu adevărat în sprijinul lor, nu cu Toamna aurie sau argintie și cu diplome. Cerem reînființarea oborului, dacă nu la Viișoara, la Sărata sau Sigmir”, a spus, într-o conferință de presă, președintele Partidului Verde Bistrița, Marius Bălan.

”Ovidiu Crețu nu mai este prezent în viața publică. În afară de a premia, de a da diplome, de a ține două-trei cuvântări. În restul problemelor nu se mai implică deloc. Mai tânărul vice face și el ce poate. Asfaltează, dar nu știe care sunt lucrurile care s-au discutat înainte să vină el. Cu sute de crescători de animale mici am discutat de când s-a desființat oborul Viișoara. Pentru că nu-i așa? Primarul Crețu ne trimitea pe toți să mâncăm produse de la supermaket-urile pe care le avem în Bistrița pe capetele orașelor și spunea că viitorul unui oraș ca Bistrița nu constă în agricultură și creșterea animalelor, el fiind sătul să vadă cum țiganii își bat caii în oborul din Viișoara și tocmai de-aia l-a și botezat Heidenfeld, adică Tărâmul păgânilor. Acum, la Toamna bistrițeană, sfătos, primarul își căuta conopidă și morcovi și vorbea despre gustul alimentelor de altădată”, a comentat Marius Bălan.

”Cer reînființarea oborului. Dacă cuiva îi pasă de acești producători, să sărim cu adevărat în sprijinul lor, nu cu Toamna aurie sau argintie și cu diplome. Să vedeți cum arată Leverkusen, Köln, cu mini-magazine cu lapte, carne, ouă, de unde nemții se aprovizionează, cum miroase a uree de vaci în toată Olanda și Germania de nord și nu-i nicio problemă. În ditamai Köln cu un milion de locuitori e plin de ferme pe dealuri, că așa e poziția geografică. Tot așa este și Bistrița, pe dealuri. Bun, nu vrei să faci obor în Heidenfeld, îl faci în Unirea, fă-l la Sărata sau la Sigmir. Este clar un interes major pentru verzi de a reînființa oborul”, a adăugat el.

Desfiinţarea târgului de animale de la Viişoara şi transformarea oborului de vite în zonă de agrement a nemulţumit multă lume care locuieşte în zona rurală a oraşului. Oamenii s-au plâns că nu mai au unde să-şi vândă vitele şi nici de unde cumpăra cereale.

Încă din 2015, locuitorii din Sigmir, localitate componentă a oraşului Bistriţa, au cerut municipalităţii, prin vocea delegatului sătesc Gavrilă Gavrilaş, să deschidă un târg de animale înspre Blăjeni. Deşi l-a desfiinţat pe cel din Viişoara, primarul Ovidiu Creţu a dat un răspuns surprinzător.

„Am avut nişte discuţii cu primarul comunei Şintereag, Ioan Bob, care mi-a spus că locuitorii din zonă cer să fie amenajat un târg în zona aceea. Vom relua discuţiile, nu avem nimic împotrivă, dar vom lăsa comuna Şintereag să se ocupe de organizare. Cred că aşa este firesc”, a spus primarul Ovidiu.

Primarul Ovidiu Creţu a spus că oborul de la Viişoara – care a fost desfiinţat chiar de el – a fost cel mai mizerabil loc pe care l-a întâlnit vreodată în care ţiganii „schingiuiau caii” punându-i să tragă stâlpi de beton ca să-i vândă la un preţ bun şi un loc în care îşi vindeau porcii speculanţii care îi cumpărau pe nimic de la ţăranii din sate. Edilul a spus că ar fi de dorit ca la Viişoara să poată funcţiona regulat o piaţă eco, dar nu poate fi organizată fiindcă nu este cu cine. Edilul a amintit că s-a rugat de primarii de comune să trimită fermieri cu marfă la Bistriţa la diverse evenimente organizate de municipalitate fiindcă altfel nu ar fi venit niciunul întrucât nu au suficientă marfă pentru a putea vinde timp îndelungat.

„Chiar şi ce a propus delegatul de la Sigmir – înfiinţarea unui târg pe dealul spre Blăjeni – ţine de o administraţie comunală. Putem intra în parteneriat cu Primăria Şintereag, dar nu să ne ocupăm noi, administraţia unui oraş de târguri de animale”, a spus Creţu.

În ce priveşte produsele bio, primarul a spus că „nu există aşa ceva la Bistriţa”. „Nici măcar roşiile mele din grădină nu sunt bio pentru că ar însemna să nu dau cu îngrăşământ timp de trei ani. Eu nu susţin o piaţă agroindustrială în Viişoara ca să nu mai vorbim de târg de animale. Cele mai multe oi sunt în Unirea, pe de altă parte dacă tot vorbim de oieri. Dacă mergeţi la piaţă, în Decebal, caşul şi urda sunt de pe Şieu într-adevăr. Nu vrea nimeni să meargă să vândă în altă parte, deci e greu să îi duci în Independenţei, cu atât mai mult la Viişoara”, a spus primarul.