La dezbatere au participat preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, prefectul Ioan Țintean, parlamentarii USL Stelian Dolha şi Ioan Deneş, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, general de brigadă Dan-Florin Grecu, şefi de instituţii.
”Am venit în Bistriţa-Năsăud din câteva motive. Pentru a mă asigura că la nivelul primarilor, a Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sunt cunoscute procedurile de intervenţie în caz de inundaţii şi secetă. De modul cum intervin ei depind vieţile şi bunurile oamenilor. Fenomenele meteo extreme sunt din ce în ce mai prezente. Vom efectua controale ample pentru a verifica modul în care se exploatează pădurile. Nu trebuie să fii specialist ca să vezi dealuri dezgolite şi munţi cu cioate. Nu mai putem continua aşa. Am venit aici şi pentru a verifica în teren şi a identifica oportunităţi de investiţii în zona Năsăud, acolo este o eroziune, sunt necesare de lucrări de consolidări de mal, să vedem dacă se impune să deschidem finanţări pentru acele porţiuni”, a declarat Lucia Varga.
”Principala cauză a inundaţiilor, alunecărilor de teren, sunt tăierile ilegale de păduri, defrişările necontrolate. La Târlişua a fost în trecut o situaţie gravă, materialul lemnos a blocat poduri, a creat baraje, a făcut prăpăd. Prin noul Cod Silvic jaful din păduri trebuie stopat, de păduri depind vieţile copiilor noştri, trebuie să gestionăm durabil pădurile. Nu mai putem continua cu munţi dezgoliţi, cu dealul care vine peste noi. Dacă se continuă în ritmul ăsta, în 15-20 de ani nu mai avem ce exploata. Trebuie să găsim fonduri pentru lucrările prioritare de apărare împotriva inundaţiilor. La Năsăud vom vedea locaţiile unde ar trebui realizate aceste lucrări. În aprilie-mai vom avea ploi peste mediile anuale, iar în iunie-iulie vom avea secetă. Trebuie să ne pregătim pentru a interveni în limitarea efectelor inundaţiilor şi secetei”, a spus ministrul.
Lucia Varga a precizat care sunt punctele critice identificate în Bistriţa-Năsăud şi localităţile din zona respectivelor cursuri de apă: Sălăuţa (Coşbuc, Telciu, Salva), Ilişua (Târlişua, Spermezeu, Căianu Mic), Someşul Mare (Rodna, Maieru, Rebrişoara, Nimigea), Şieu (Mărişelu, Domneşti, Şintereag), Bistriţa (Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului), Ilva (Lunca Ilvei, Ilva Mare, Poiana Ilvei).
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a prezentat principalele modificări ale noului Cod Silvic, bazat pe patru puncte importante: stoparea defrişărilor necontrolate, exploatarea mai bună a pădurilor şi înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn, măsuri pentru o gestionare mai bună a micilor proprietăţi şi măsuri de stimulare a prelucrării lemnului în ţară. Ea a precizat că în a doua jumătate a anului primăriile vor putea accesa o linie de finanţare pentru împădurirea terenurilor degradate sau supuse eroziunii şi că în noul Cod va fi prevăzută şi interzicerea vânzării masei lemnoase pe picior.
Edilii i-au cerut ministrului ca în noul Cod Silvic să prevadă despăgubiri pentru comunităţile locale care deţin păduri în arii protejate. Totodată, ei au solicitat să nu se mai ia hotărâri de extindere a parcurilor naţionale fără consultarea comunităţilor locale.
Primarul comunei Romuli, Ioan Moniţa, a spus că Bistriţa-Năsăud este pe locul 1 în Transilvania la cele mai puţine tăieri ilegale de arbori şi 95% din suprafaţa cu păduri a judeţului este proprietate privată.
Primarul comunei Parva, Ioan Strugari, a menţionat că prevederile Codului Silvic trebuie să fie foarte clare, deoarece nu ar fi normal ca oamenii care şi-au curăţat terenul împădurit, proprietate personală, şi sunt prinşi cu vreascuri să fie consideraţi infractori.
Ştefan Sîngeorzan, consilier la cabinetul preşedintelui CJ, a expus două situaţii: balastiere fără autorizaţie pe Someşul Mare, între Ilva Mică şi Năsăud, arie protejată, precum şi problemele din parcul Naţional Munţii Rodnei. ”98% din cele 47.000 ha sunt proprietate privată, relaţia Parc-proprietari e sublimă dar lipseşte cu desăvârşire”, a comentat el, adăugând că noul Cod Silvic ar trebui să prevadă posibilitatea scoaterii din parc a doborâturilor: ”Sunt mii de metri cubi de masă lemnoasă în această situaţie, o eventuală viitură ar crea un mare pericol”.
Mai multe fotografii – pe pagina noastră de Facebook.
Adaugă comentariu