PS Florentin Crihălmeanu, episcopul de Cluj-Gherla, va vizita din nou Parohia Greco-Catolică ”Buna Vestire” Bistrița, unde va celebra Sfânta Liturghie împreună cu preoţii parohiei şi va încredinţa pr. Ioan Vasile Frişan, protopop de Bistriţa, relicve ale Fericitului Iuliu Hossu. Se va întâmpla duminică 17 noiembrie, de la ora 10.00.
”Relicvariul cu moaşte „ex ossibus” va fi însoţit şi de un atestat care confirmă că aceste fragmente de os aparţin Fericitului episcop martir. Documentul poartă semnătura Postulatorului cauzei de beatificare a episcopilor greco-catolici martiri din România, pr. Vasile Man.
Fărâmele de os ale Cardinalului Hossu vor fi aduse pentru a rămâne permanent în această biserică, la dispoziţia credincioşilor bistriţeni, spre venerare, pentru a fi semn vizibil al puternicei mijlociri la Tronul Părintelui Ceresc, a Fericitului Iuliu Hossu.
Vizita Ierarhului clujean la Bistriţa va fi un prilej şi pentru binecuvântarea unei plăci comemorative inscripţionată cu numele Fericitului Cardinal Iuliu Hossu ce va fi depusă la baza statuii care-l înfăţişează binecuvântând şi care aminteşte de prezenţa spirituală a marelui arhiereu pe aceste meleaguri, precum şi de aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire.
Mai înainte de a-şi sfârşi lupta pământească, Cardinalul Iuliu Hossu a lăsat moştenire urmaşilor săi un îndemn şi o promisiune pe care o ţine și acum din lumina cerească. Eminenţa Sa Iuliu Hossu a spus: „Când ceasul dreptăţii va sosi, Biserica Unită să păşească în public cu doctrina iertării, cu armonia şi pacea între oameni. Eu, în numele vostru, voi vorbi în faţa Sfintei Treimi, în faţa lui Isus şi în faţa Mijlocitoarei Doamne. Fiţi tari în credinţă, nutriţi speranţa şi iubiţi-vă între voi şi iubiţi pe toţi oamenii de orice naţionalitate şi de orice confesiune!”.
Fericitul Iuliu Hossu a păstorit cu dragoste părintească Eparhia de Gherla încă din anul 1917, devenită, din 1930, de Cluj-Gherla. În 1948, cardinalul a fost închis pentru credinţă, dar cu toate acestea a purtat în suflet şi în rugăciune neîncetat turma încredinţată până la moarte, în 1970.
În urmă cu un an, la Bistrița a avut loc binecuvântarea statuii Cardinalului Iuliu Hossu – un monument înalt de 2,70 m, amplasat în fața bisericii „Buna Vestire” Bistrița.
La acel moment important pentru parohia noastră, PS Florentin Crihălmeanu s-a aflat în mijlocul credincioșilor unde a celebrat Sfânta Liturghie. Totodată, a avut loc vernisarea expoziției documentare „Iuliu Hossu – Păstor al Românilor și mărturisitor al credinței”, respectiv binecuvântarea Muzeului Cardinal Iuliu Hossu, care ființează la sediul Parohiei Greco-Catolice „Buna Vestire” Bistrița, din str. Gării nr. 13.
Prezenţa, după data beatificării, a moaştelor Fericitului episcop Iuliu Hossu în mai multe altare sfinţite şi în biserici de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla şi nu numai, sunt dovada faptului că şi-a împlinit promisiunea. Rămâne ca fiii săi spirituali, credincioşii greco-catolici şi toţi credincioşii care-l primesc în sufletele lor, să-i urmeze exemplul şi să-i primească moştenirea de credinţă.
„Am păstrat credința noastră și în veci n-o voi lăsa, / A fost toată viața voastră, este toată viața mea!” (refrenul Imnului Episcopilor Martiri – intonat solemn la 2 iunie 2019, la Blaj, la beatificarea săvârşită de Sf. Părinte Francisc pe Câmpia Libertăţii)”,
se arată într-un comunicat al Protopopiatului Greco-Catolic Bistrița, protopop Ioan Vasile Frișan.
Să-i cinstim memoria cu toții, fără deosebire de confesiune, celui care a lăsat moștenire urmașilor îndemnul: ”Fiţi tari în credinţă, nutriţi speranţa şi iubiţi-vă între voi şi iubiţi pe toţi oamenii de orice naţionalitate şi de orice confesiune!”, cel care s-a purtat creștinește cu frații de altă naționalitate, atunci când aceștia au fost nedreptățiți de cei ajunși la guvernare, numai pentru că vorbeau o altă limbă, aplicând în fapte învățătura lăsată nouă de către Domnul nostru Iisus Hristos, legea IUBIRII. Amintirea lui să rămână vie în memoria noastră !
Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, este cel care la 1 decembrie 1918, proclama, în faţa celor peste 100.000 de români adunaţi la Alba-Iulia, Declaraţia Unirii: “Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuiește România Mare, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Țara-Mamă, România!” A fost mare bucuria românilor atunci. A fost mare bucuria tânărului ierarh care proclama: „A biruit dreptatea! Acesta-i ceasul bucuriei noastre, bucuria unui neam întreg pentru suferințele veacurilor, purtate de un neam cu credință în Dumnezeu și cu nădejdea în dreptatea Lui”. În 1930 Eparhia de Gherla devine de Cluj-Gherla, mutându-şi centrul în oraşul Cluj, Iuliu Hossu devenind Episcop de Cluj-Gherla. Aici îl prinde perioada de ocupaţie horthystă (1940-1944) şi începutul regimului comunist.
Martiriul Episcopului Iuliu Hossu a început după 30 de ani de la Marea Unire, pe 28 octombrie 1948, când fost arestat alături de ceilalți episcopi greco-catolici, iar Biserica sa a fost interzisă la 1 decembrie a aceluiași an. Mai întâi a fost dus la mănăstirea ortodoxă Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969 este numit „Cardinal in pectore”, de către papa Paul al VI-lea. Cardinalul Iuliu Hossu a trecut la cele vesnice în 28 mai 1970, la Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. La căpătâiul său s-a aflat episcopul Alexandru Todea.
Papa Francisc a oficiat slujba beatificării sale si a încă 6 episcopi martiri greco-catolici, în data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj,
după ce, conform canoanelor, pe data de 19 martie 2019 papa a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, „uciși din ură față de credință în diverse locuri din România între 1950 și 1970”, deschizându-se calea pentru beatificarea acestora:
IMNUL EPISCOPILOR MARTIRI
1. S-au născut pe-aceste plaiuri, au păzit ce-i românesc,
Preoți sfinți cu drag de țară, cu glas dulce-ardelenesc;
Au iubit Cetatea Romei, s-au rugat in graiul lor,
Cu Rozarul Maicii Sfinte au unit acest popor.
REFREN:
Sfinții mei din catedrale, cu inel arhieresc,
O coroană de lumină ați primit ca dar ceresc.
Am păstrat credința noastră și în veci n-o voi lăsa,
A fost toată viața voastră, este toată viața mea!
2. Într-o noapte-n mare taină spre Calvar pe toți i-au dus,
Stele-n cer dau mărturie că mergeau după Isus;
Si-au murit bătuți și-n chinuri, umiliți şi-nfometați,
Cu durere mare-n suflet că de frați au fost trădați.
3. Ce iubire fără seamăn! Câtă jertfă! Cât prinos!
Câte cruci pe ziduri scrise! Câte – altare cu Cristos!
N-au fost niciodată singuri, a stat Domnul lângă toți
Și în sfinte catedrale și în temnițe cu hoți.
4. Șapte sfinți, martiri episcopi, cu iubire au sădit,
In grădina Maicii Sfinte, boabe care au rodit;
Rod bogat adună Domnul în mănunchi la Liturghii,
Din Biserica Unită ce în veci va dăinui.
CODA:
Sunt catolic și credința eu pe veci o voi păstra,
A fost toată viața voastră, este toată viața mea.