După dezvelirea monumentului realizat de sculptorul Mircea Roman, finanţat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi amplasat la intrarea în Staţiunea de Cercetare şi producţie Pomicolă, cei prezenţi, printre care prefectul Ioan Țintean, vicepreşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Paul Schwartz, directorul general al Institutului ”Elie Wiesel”, Alexandru Florian, subprefectul Ovidiu Frenţ, viceprimarul George Avram, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Țărmure, managerul Complexului Muzeal Judeţean, Alexandru Gavrilaş, directorul Staţiunii Pomicole, Ioan Platon, şeful Jandarmeriei bistriţene, lt. col. Florin Furnea, şeful ISU Bistriţa, lt. col. Constantin Florea, preşedintele Asociaţiei Saşilor Bistriţeni HOG Bistritz-Nosen, Hans Franchy, consilierul municipal PER Alexandru Toniuc, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Bistriţa-Năsăud, dr. Marius Pop, au mers în pelerinaj la cimitirul evreiesc din incintă, acolo unde acum 70 de ani au fost ţinuţi cei aproape 6.000 de evrei înainte de a fi urcaţi în trenuri şi duşi la Auschwitz sau Birkenau.
La cimitirul evreiesc, preoţi de la mai multe culte au oficiat un serviciu religios cu depuneri de coroane, iar un cvintet de alămuri din Târgu Mureş a susţinut un microrecital.
Managerul CJC, Gavril Țărmure, a spus că semnificaţia monumentului de la Staţiunea Pomicolă este ”un strigăt de durere”.
Preşedintele CJ Radu Moldovan a menţionat că ”e un minim gest pe care CJ l-a făcut în memoria celor şi-au pierdut atunci viaţa” şi că ”este un monument excepţional, care înnobilează judeţul”: ”Sperăm ca monumentul să fie pus mai bine în valoare, vom încerca să găsim o soluţie pentru a reamenaja intrarea în curtea Staţiunii Pomicole”.
Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Fredi Deac, a făcut o scurtă rememorare a celor întâmplate în 1944 la Bistriţa. ”Evreii au fost încartiruiţi aici timp de o lună. Ca o particularitate a ghetoului care a existat aici, alături de cel de la Dej a fost singurul ghetou din Europa sub cerul liber. Oamenii n-au avut nicio sursă de hrană, de igienă, de asistenţă medicală. Horthyştii, în dorinţa lor de a distruge evreimea, ca să le poată totuşi crea condiţii de supravieţuire pentru a-i duce la Auschwitz, au scos căzile de baie din casele lor şi în ele le-au făcut mâncare. Vă puteţi da seama în ce hal de degradare au fost aduşi acei oameni. Cei 6.000 de evrei au fost duşi în lagăr, dar până atunci au murit 300 de evrei în ghetou şi au fost înmormântaţi în două gropi comune. Bistriţa nu mai are niciun supravieţuitor al Holocaustului, doar urmaşi ai acestuia. Ultimii supravieţuitori s-au prăpădit în ultimii ani. Un lucru de mândrie trebuie să fie faptul că Bistriţa este singurul oraş din ţară care are două monumente de comemorare a evreilor, primul fiind în parcul din faţa Sinagogii”, a spus el.
Cum vine aia slujba crestina pt ne-crestini?
caut voluntari pentru un….tunel mai mare!