”Nu ești cu adevărat impresionat până când nu auzi o poveste bună și pe cineva care să o spună” – Alessandro Baricco (citat extras din Novecento).
”O sarcină delicată pentru o persoană care încearcă să rezume istorisiri în maxim 300 de cuvinte respectând în același timp toate etapele și programul aferent ce ar permite să se înțeleagă și să se aprecieze dinamica corectă în vederea adaptării la contextul profesional propriu. Povestea trebuie să fie dedicată unui monument important și unic, un monument care a determinat o schimbare în mintea și în comportamentul povestitorului, astfel nordul Transilvaniei deci și județul nostru deține monumente de arhitectură medievală edificate în secolele XIII – XV. Odată cu evacuarea, în toamna anului 1944, a populației germane satele au fost depopulate iar bisericile au rămas fără enoriași. Prin preluarea bisericilor de către comunitățile ortodoxe acestea și-au redobândit misiunea cultică, fiind întreținute și păstrate, iar exemplele sunt numeroase: Pietriș, Budacu de Jos, Orheiul Bistriței, Cepari, Dumitra, Dipșa, Domnești, Șieu, Sângeorzu Nou, Dumitrița. Altele din cele declarate monumente de arhitectură, protejate de lege, au fost supuse unor lucrări de restaurare cum sunt bisericile din Tărpiu, Herina și Teaca și fac cinste județului nostru.
Biserica evanghelică din Jelna, rămasă fără credincioși, s-a deteriorat treptat fără ca proprietarul să se preocupe de conservarea sau valorificarea sa, parohia ortodoxă cumpărând doar turnul alăturat bisericii. După reînființarea Direcției Monumentelor în anul 1990, cunoscându-se valoarea arhitecturală și starea de conservare a monumentului, acesta a fost inclus într-un program prioritar de restaurare. În 1991 fiind realizate lucrări de protecție ale corului bisericii, urmând a se finaliza un proiect amplu de restaurare care ulterior, nu a mai fost definitivat iar lucrările de protecție inițiate în anul 1991 s-au degradat. Infiltrațiile de apă și desprinderile tencuielilor au pus în evidență fragmente de frescă, care se pierdeau an de an. În 1998 câteva fragmente de pictură au fost extrase, conservate și aduse la Muzeul din Bistrița.
Un proiect de conservare a ruinei a fost elaborat prin demersul Asociației Nosner Land, de către o echipă de voluntari: arhitecți, ingineri, istorici, în anul 2010, când, pentru a semnala valoarea artistică și patrimonială a bisericii a fost vernisată o expoziție și realizat un album dedicat monumentului. Proiect care a primit avizul Comisiei Naționale a Monumentelor însă lipsa resurselor financiare și a actelor de reglementare a proprietății au stopat derularea proiectului, deși în anul 2013 a existat un angajament din partea Institutului Național al Patrimoniului în acest sens. Pentru salvarea și conservarea ruinei de la Jelna, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a solicitat preluarea monumentului de la Consistoriul Evanghelic Sibiu, operațiune care este în curs de finalizare zilele acestea, iar ulterior monumentul va fi trecut în administrarea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, care va întreprinde un amplu proiect de cercetare arheologică și de conservare a ruinelor cu sprijinul Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, sub a cărui aviz trebuie să se desfășoare toate lucrările”
Alexandru Gavrilaș, directorul Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud
SOS. Centrul Cultural German deschis anul trecut in „Casa Argintarului” se inpune in constiinta bistritenilor prin gazduirea sau organizarea unor evenimente de mare interes cultural. Astfel, pe 17 noiembrie 2015 aici a avut loc seminarul de istorie „Petru Rareș și bistrițenii”, in cadrul caruia acad. Ioan Aurel Pop – rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a subliniat intre altele ca „retragerea statuii lui Petru Rareş din centrul Bistriţei este un lucru de neînţeles, fiind vorba despre un domn român într-un oraş românesc”. Istoricul si academicianul Ioan Aurel Pop se referea la „operatiunea” primarului Cretu din 2009 privind mutarea statuii lui Petru Rares din piata cu acelasi nume pentru a face loc unui monument controversat, in forma de „Sula” tocmai langa Prefectura, vrand parca sa confere expresie materiala sintagmei „Sula si Prefectura”. Concluzia seminarului a fost ca statuia lui Petru Rareş merită să apară din nou în centrul Bistriţei.
Iata ca acum la 25 februarie 2016, Centrul German a gazduit o sesiune de comunicări științifice, la fel de interesanta avand ca tema „Biserica din Jelna. De la strălucire la năruire”. Interesul fata de acest obiectiv istoric a crescut si mai mult dupa ce a fost data publicitatii stirea ca pe unul din zidurile Bisericii Evanghelice din Jelna a fost găsită o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Vechea Bazilica San Pietro din Roma. In lume sunt mentionate un numar redus de copii sau reproduceri, ale celebrei „Navicella” fara a fi inclusa si cea descoperita recent la Jelna. Probabil acesta ar putea fi cu adevarat primul pas spre salvarea Bisericii Evanghelice din Jelna.
Concluziile celor doua manifestari stiintifice mentionate mai sus, sunt cat se poate de clare si pragmatice. Trebuie doar ca autoritatile sa tina cont de ele si sa treaca de la vorbe la fapte .
Daca domnul Uiuiu ar dona contravaloarea cafelelor baute la cafeneaua de vizazi de sediul Romsilva, s-ar putea incepe lucrarile.
Uiuiu ar trebui doar sa isi indeplineasca atributiile de serviciu, si ar fi aproape de ajuns pentru a salva mai multe monumente cu valoare identitara. Cineva ar trebui sa i se aminteasca faptul ca job/ul de la Directia pentru cultura, culte si patrimoniu nu este o sinecura continua din a carui fotoliu isi consolideaza opera, si, intre timp, pozeaza in tata de bebelus.