Întreaga cantitate de nămol generată de stația de epurare din Bistrița va fi folosită ca fertilizator pentru agricultură. SC Aquabis SA a cerut Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud să îi elibereze un permis în acest sens pentru o cantitate de 744 de tone de nămol.
Conform documentului postat pe site-ul APM Bistrița-Năsăud, Aquabis a obținut un studiu pedologic și agrochimic, elaborat de OSPA Cluj.
Astfel, în urma obținerii acestui act, SC Aquabis SA intenționează să reutilizeze întreaga cantitate de nămol generată de stația de epurare Bistrița ca și fertilizator în agricultură, în extravilanul localității Galații Bistriței, județul Bistrița–Năsăud.
În acest sens, Aquabis a depus documentaţia necesară în conformitate cu prevederile Ordinului 344/2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
Iată cum descrie compania obținerea nămolului la stația de epurare:
”La Staţia de Epurare din Bistriţa, apa uzată brută pătrunde mai întâi prin intermediul unei camere deversoare, apoi debitul de apă ce urmează a fi epurat ajunge gravitaţional la grătarele rare şi dese unde sunt reţinute reziduurile grosiere. După ce a parcurs această fază de lucru, apa uzată trece printr-un deznisipator cuplat cu separatorul de grăsimi format din trei linii, fiecare canal fiind prevăzut cu un pod raclor mobil, pompe de înlăturare a nisipului şi unele dispozitive de înlăturare a grăsimilor. Atât nisipul cât şi grăsimile sunt astfel eliminate colectându-se în containere şi bazine de unde sunt îndepărtate.
Apa curge apoi gravitaţional spre două decantoare radiale primare unde se decantează nămolul ce este eliminat de către o pompă controlată de un temporizator de şase ori pe zi. Şi spuma se colectează la suprafaţa decantoarelor, aceasta fiind evacuată periodic la un bazin de colectare a grăsimilor. Apa uzată decantată primar trece apoi peste deversorul circular şi ajunge tot gravitaţional la bazinele cu nămol activat formate din patru compartimente unde are loc procesul de aerare cu ajutorul unor suflante. Apa uzată în amestec cu nămolul activat curge de la bazinele de aerare fiind distribuită în mod egal la două decantoare secundare.
În funcţie de necesităţi, nămolul depus în decantoarele secundare poate fi recirculat (ca nămol activat) sau poate fi eliminat (ca nămol în exces). Nămolul activat de recirculare este pompat către admisia bazinelor cu nămol activat, iar nămolul în exces este extras la anumite intervale pentru a fi tratat în cadrul liniei de nămol.
După parcurgerea acestui flux tehnologic apa rezultată îndeplineşte condiţiile de calitate pentru a putea fi evacuată într-un râu. În fiecare fază de lucru apa este supusă unor analize permanente de laborator, determinările finale fiind acelea a unei ape epurate.
Nămolul primar cât şi cel în exces ajung în două bazine de omogenizare înainte de a fi îngroşat, iar după ce a devenit omogen curge gravitaţional spre două îngroşătoare centrifugale spre a ajunge la 6% substanţă uscată înainte de fermentare.
După ce este îngroşat nămolul e pompat într-un metantanc unde are loc procesul de fermentare anaerobă mezofilă. Odată fermentat, nămolul e extras din metantanc, apoi e deshidratat de către două centrifuge până la un conţinut de circa 25% substanţă uscată”, scrie pe site-ul Aquabis.
Despre beneficiile utilizării nămolului în agricultură puteți afla mai multe de aici:
Nămolul depus de apele Nilului, a fertilizat an de an terenul cuprins în delta fluviului și a asigurat obținerea culturilor bogate, care au contribuit la dezvoltarea civilizației umane a Egiptului antic. De ce nu am folosi nămolul produs de apele care brăzdează meleagurile noastre, dacă sunt eliminate substanțele nocive (unele metale grele) pentru fertilizarea solului, contribuind la reîmbogățirea solului care sărăcește atât datorită cultivării diferitelor culturi necesare vieții umane, cât și eroziunii naturale?
dar daca se poate doar ingrasamant rezultat din conductele de canalizare de la periferia orasului, ca pe centru sunt tot felul de persoane care se kk …si nu vreau sa miroase a ciuma rosie!!
Operatiunea nu este completa pana nu se va face exact la fel si la statia de TRATARE a apei potabile. In repetate randuri filtrele de acolo sunt spalate sub presiune si continutul este deversat fix in valea Bistritei, rezultand in cele din urma o culoare laptoasa care pune in mare pericol tot ce este viu in rau. Asa ca domnilor ar fi de dorit ca si acel namol laptos sa il controlati , nu sa il deversati la intamplare. Astept raspuns.
daca stii si nu ai facut nimic pana acum atunci iti recomand sa astepti…..taierile de primavara …unde esti bun sa te opui!
Intrebarea este ce se intampla cu substantele chimice din namolul de decantare? Detergenti, clor (Domestos), alte substante deversate de consumatorii casnici si economici. Toate aceste substante raman in acel namol? Iar acest namol ajunge in solul fertil. Cineva va trebui sa explice lucrurile astea. Namolul va fi depozitat pe terenurile localnicilor? Va fi nevoie de acceptul lor si de o documentatie bine facuta, analize de laborator care sa arate ca nu exista substante chimice anorganice.
@Dan
Exact ăsta a fost și gândul meu, citind articolul.
Sigur dacă nămolul respectiv nu ar avea nitriți, nitrați, agenți tensioactivi… și alte elemente chimice regăsite în detergenți, nu cred ca ar fi un lucru rău.
Dar, cum ziceți și dumneavoastră, unde e rezultatul de laborator, în urma testelor pentru nămolul respectiv?
Dacă nu, e doar o soluție bună de aruncat mortu în curtea vecinului.
cred ca cel mai bine ar fi ca namolul sa se utilizeze ca fixativ la partia de schi… sa fixeze zapada