Nu o să vă vină să credeţi cine are cei mai mulţi struţi de jucărie şi nici unde îi ţine! (FOTO)

Struţi de diverse forme, mărimi şi culori fac deliciul tuturor persoanelor care trec pragul unui birou situat în Piaţa Centrală. Au fost aduşi de peste tot şi aşezaţi la vedere, alături de mascotele făcute într-un atelier local. Dacă o ţine tot aşa, proprietarul ar putea deschide, în curând, un muzeu. Aflaţi cine este!

Colecţia de struţi de jucărie se află în biroul primarului Ovidiu Creţu, la un pas de masa în care se iau cele mai importante decizii pentru oraşul în care trăim.

„Am fost în Austria la schi, în acelaşi loc, de patru ori. Am fost la magazinul Muller unde sunt foarte multe jucării de pluş şi am cerut un struţ. În primul an, nu aveau, în al doilea, nu aveau, dar eu m-am tot dus, am fost insistent. În al treilea an, au căutat şi iar nu aveau. Anul acesta, când am fost, mi-au spus că au, dar nu aveau în magazin, ci în magazie. Era ultimul fiindcă mai întrebaseră şi alţii, au vândut ce aveau pe stoc”, ne-a spus primarul Ovidiu Creţu.

Edilul mai are un struţ primit cadou de la fiica sa, un altul dăruit de cineva din Ungaria: „Toată lumea îmi aduce struţi. Nu ştiu câţi am că nu i-am numărat. În orice caz, am mulţi”.

În biroul primarului mai sunt şi figurine care întruchipează struţi din lut şi plastic.

În 2011, Primăria Bistriţa a ales ca brand turistic pentru Bistriţa este cel de „Oraş al pasajelor” al cărui simbol să fie potcoava şi mascotă struţul, ambele elemente care se regăsesc în stema oraşului. Istoricul de artă Vasile Duda a explicat la vremea aceea ce legătură au potcoava şi struţul cu istoria oraşului.

„Nu am crescut struţi, nu creştem nici acum, dar struţul se află în stema oraşului. Bistriţa a primit stema aceasta în secolul al XIV-lea din partea Regelui Ludovic de Anjou. Ca ornament de coif al regilor din familia de Anjou era struţul cu potcoavă în cioc. Unul dintre cronicarii perioadei respective considera că struţul era simbolul familiei de Anjou chiar în contradicţie cu nobilimea maghiară în sensul că regii de Anjou, provenind pe filieră franceză din altă zonă decât cea a Ungariei, au avut un conflict cu nobilimea maghiară şi, din această cauză, ei au susţinut dezvoltarea oraşelor. Struţul este cea mai puternică pasăre, spuneau atunci, e atât de puternică încât poate să sfarme şi să digere fier. Din acest punct de vedere, struţul e simbolul care se opune nobilimii maghiare, calului de fapt, cavaleriei şi, în felul acesta, potcoava apare în ciocul struţului ca fiind zdrobită de către această pasăre puternică”, a declarat Vasile Duda.

În secolul al XVI-lea, comercianţii au considerat struţul simbol al poziţiei orientale între oraşele Europei şi potcoava un simbol al norocului. Pe străzile Bistriţei sunt mai mulţi struţi din fibră de sticlă îndrăgiţi de copii care nu ratează nicio ocazie să se urce pe ei sau să se fotografieze.