”Am descoperit azi o bijuterie în județul Bistrița-Năsăud. La interior am găsit una dintre cele mai frumoase sobe de teracotă încă funcționale pe care le-am văzut vreodată”, a scris pe Facebook fosta jurnalistă Paula Rusu, care a vizitat, în week-end, Castelul Bethlen de la Arcalia, aflat în proprietatea Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj.
”Am descoperit azi o bijuterie, castelul Bethlen de la Arcalia – județul Bistrița-Năsăud. E singurul castel în stil bizantin-maur din Transilvania, e aproape în intregime restaurat de UBB Cluj, care îl are in proprietate. La interior am găsit una dintre cele mai frumoase sobe de teracotă încă funcționale pe care le-am văzut vreodată. Sper ca la anul să ofere și ceva servicii. Noi am făcut picnic în grădina de 16 ha a palatului care e deschisă publicului. Biletul de acces costa 2,5 lei, se ajunge ușor, pe șosea asfaltată la Arcalia. Las pozele să vă bucurați și voi”, a scris Paula Rusu.
Conform prezentării de pe site-ul UBB, Arcalia este una dintre cele mai vechi localităţi ale judeţului Bistriţa-Năsăud, prima sa atestare documentară fiind consemnată în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Este situată la circa 15 km vest de Bistriţa la limita dintre Câmpia Transilvaniei şi zona colinară, care face trecerea spre masivele Carpaţilor Orientali. Accesul la Arcalia se realizează pe şoseaua Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa, precum şi prin halta CFR Arcalia.
În 1673 Arcalia a intrat în posesia familiei nobiliare Bánffy, iar în următoarele două secole a fost moștenită de către membrii familiei Bethlen. La începutul secolului al XIX-lea, grație contelui János Bethlen, domeniul de la Arcalia a fost supus unui proces de modernizare, aici amenajându-se unul dintre primele parcuri în stil englezesc din Transilvania. Tot acum se înființează o herghelie cu rase de cai dintre cele mai renumite. În jurul anilor 1880, Béla Bethlen, un descendent al familiei contelui János Bethlen, a reamenajat vechiul parc, transformându-l în parcul dendrologic existent și astăzi, cu o varietate de peste 150 de specii de arbori şi arbuşti. Același nobil a construit și castelul în stil mauro-bizantin, singurul de acest fel din Transilvania. Castelul şi anexele sale se află în partea estică a parcului, aşezate pe un ax de nord est-sud vest. Domeniul a fost naţionalizat în 1949 şi transformat în magazin sătesc, staţiune de maşini agricole, apoi în tabără pentru pionieri.
Din 1963, domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea ”Babeş-Bolyai”. Timp de trei decenii, aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, constituind de asemenea o bază pentru practica de vară a studenţilor. În octombrie 1998, prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la Arcalia s-a înființat Centrul Regional al Francofoniei, sub egida Universității Babeș-Bolyai.
În prezent, suprafaţa totală a proprietăţii este de 16,5 ha şi se compune dintr-un parc dendrologic şi din trei corpuri de clădiri:
- În castel sunt:
- sala de conferinţe (80 m²), ce poate adăposti cca 70 de participanţi,
- sala de seminar (40 m²), pentru 20-25 persoane,
- sala de lectură (40 m²),
- biblioteca francofoniei (25 m²).
Două dintre săli pot folosi simultan aparatura de proiecţie: retroproiector şi diaproiector.
Dormitoarele, amplasate pe locul fostei biblioteci şi a anexelor, sunt amenajate pentru găzduirea în principal a studenţilor şi sunt dotate cu mobilier nou. Au o capacitate de 70 persoane, în paturi suprapuse, sau 40 de persoane în paturi simple (în funcţie de opţiunea grupului).
Cantina şi anexele oferă posibilitatea preparării şi servirii unui dejun complet, precum şi organizarea , în chioşcul nou construit, a unui picnic de tip rustic.
Activităţi ce pot fi desfăşurate:
- găzduirea de simpozioane ştiinţifice, conferinţe, seminarii, cursuri de vară;
- găzduirea studenţilor şi a personalului didactic pentru efectuarea practicii de specialitate;
- acţiuni instructiv-educative destinate studenţilor şi elevilor;
- activităţi expoziţionale şi tabere de creaţie;
- petrecerea sfârşitului de săptămână sau „retragerea” pentru redactarea unor lucrări ştiinţifice, etc.
Pentru eficientizare si recuperarea partiala a investitiei s-ar putea organiza si nunti cu staif , pentru beizadele si „beizaducute” (cred ca turcii , la fel ca ungurii nu au gen si utilizeaza cuvantul pentru ambele genuri) sau/si pentru cei care „pot”. La fel , sugerez sa se organizeze posibile plimbari cu cai de rasa pe aleile parcului (pe unde-si facea groful plimbarea calare , de dimineata).Pacat , pentru d-na jurnalista , ca n-a vazut castelul inainte de anii 90 ai secolului trecut. Soba de teracota era greu de dus dar alte multe si valoroase bunuri s-au „potromocit”(cuvantul este utilizat in zona Cluj-Salaj , pentru ceva ce a disparut fara urma). Altfel , zona este superba ( foarte „instagramabila”, sic!) , parcul este imens , sunt veverite si specii de copaci unice , care inca au scapat de mania drujbei. (Nu se stie pana cand…ca motive mereu sunt , ba furtuna , ba un vant…) Eu astept sa se repuna etichete cu denumirile speciilor in latina si romana , cu tara de provenienta , asa cum era odata , pe vremurile considerate de trista amintire , dar care pentru parc au fost timpuri prielnice. Astept sa vad din nou studenti facand practica , plantand campuri de lalele si alte plante valoroase din punct de vedere economic. Astept sa se planteze alte specii de arbori din Europa si alte continente (mai intai , in locul celor care s-au taiat sau au fost doborati de vant sau de batranete), ducandu-se astfel mai departe visul grofului. Astept sa se reamenajeze gradina japoneza . Astept sa se trateze arborii de pe Aleea Brazilor (cred ca sunt molizi) care sunt bolnavi si multi se usuca. Astept sa nu se mai scoata lemne din padure prin parc. Astept sa se repare gardul de imprejmuire al parcului. Ma opresc aici cu asteptarile mele. Sugerez d-nei Sabau sa faca un interviu cu administratia UBB Cluj din care sa aflam gandurile de viitor ale domniilor lor , posibilitatile financiare si eventual etapizarea pe ani a lucrarilor , accesarea unor fonduri europene sau sponsorizari. Momentan , doamna Mihut , in calitate de administrator local (cu 4-5 oameni pe care-i are) , face lucruri multe si bune (pentru care merita felicitari) dar se pare ca anumite decizii sunt luate in alta parte.
Contactați MET ( ww.mihaieminescutrust.ro/en/partners/
Princess Charitable Foundation.
Un doi ,vine Regele Charles de UK, renovează tot, cjmpara etc ii place mult natura, flora, fauna din 🌳🌲🌳România/Transilvania hi hi hi
Și rădăcinile dansului ‘”până la Vlad Țepeș ” v 🙂 zice-se?!
Au fost si trei morminte de familie cu inscriptii nobiliare ( un mormant era al unui tanar de 14 ani) dar au fost evacuate de mostenitori, pare-se. Beciul e impresionant, boltit. Cu ani în urma cand s-au renovat masiv corpurile de cladiri, desi beciul avea usile si geamurile deschise, vara fiind, se pastra o racoare reconfortanta! Ar merita mai multa atentie tot ansamblul, în special parcul lasat can in paragina!
Piesa de rezistenţă a domeniului Bethlen din Arcalia o reprezintă parcul dendrologic extins pe 16 hectare, care este unua dintre cele mai frumoase rezervaţii botanice de acest tip din România, având o importantă valoare ştiinţifică, didactică dar şi turistică. Parcul dendrologic a fost amenajat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, de către groful Bethlen, un mare iubitor de natură şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din zonă la acea perioadă. Parcul conţine o mare diversitate de arbori şi arbuşti autohtoni dar şi exotici din diferite zone ale globului precum bradul argintiu, molidul caucazian, salcâmul japonez, pinul de mătase, scumpia, nucul american, liridendronul, stejarul american, stejarul pedunculat, oţetarul, salcâmul japonez, salcâmul, teiul cu frunza mare, chiparosul de baltă, etc..
Păstrarea acestui bogat fond dendrologic se datorează faptului că din anul 1963 Castelul Bethlen împreună cu parcul dendrologic au fost preluate de Universitatea ,,Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca unde timp de trei decenii, a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, servind în acelaşi timp şi ca bază de cercetare a Facultăţii de Biologie-Geografie unde studenţii desfăşuau practica de vară. După 1990, domeniul Bethlen din Arcalia a fost revendicat de urmasii fostului proprietar, fără ca acestia să poată dovedi dreptul de succesiune. Astfel, castelul Bethlen şi parcul dendrologic Arcalia a revenit Universitătii ,,Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca iar în prezent adăposteşte Centrul Regional al Francofoniei.