Cinci grupe de elevi cu vârste între 9 și 11 ani de la Colegiul Național “Andrei Mureșanu” din Bistrița trăiesc, în această perioadă, experiențe de neuitat. Au învățat să fie autori de filmulețe de animație în tehnica stop-motion de la o regizoare originară din orașul nostru, dar care s-a stabilit la București după ce s-a specializat în Germania, la Köln.
”Am studiat regie de film în Germania, la școala internațională de film din Köln, iar în timpul studiului de regie, am alunecat puțin într-o direcție suprarealistă. Am avut acolo o profesoară care mi-a spus că ar mai trebui să fac ceva după. După ce am terminat regia de film, am intrat la un studiu postuniversitar care a durat 4 ani la Kunsthochschule für Medien Köln, o academie media din Köln care avea și studiu de animație. Întâmplător, am aterizat în clasa de animație. Am încurcat orarele, am intrat în sala respectivă, a început o oră de animație stop-motion și am făcut click și am rămas în clasa de animație. Până la urmă, și filmul, și animația fac parte din cinematografie într-un sens mai larg. M-am întors după 10 ani în România, s-au legat niște proiecte, mi-au venit niște idei. Mi s-a părut că România e un teren bun pentru ateliere pentru copii. Părinții sunt foarte preocupați de dezvoltarea personală a copiilor în paralel cu educația oferită de școală și a prins foarte bine din prima”, ne-a spus Raluca Maria Rusu, regizor și scenarist de film și film de animație.
S-a născut și a copilărit până la vârsta de 10 ani la Bistrița, apoi s-a mutat la București. Vara aceasta a revenit însă la Bistrița și i-a venit ideea acestui proiect pe care l-a realizat casa ei de producție în parteneriat cu Asociația Tineri pentru Comunitate Bistrița, Colegiul Național Andrei Mureșanu și Atelierul “Kids in Motion”. Așa că lucrează de zor la CNAM Bistrița.
”Kids in Motion este o idee mai veche care s-a născut dintr-un experiment. Animația, în general, e făcută de adulți și gustată cel mai mult de către cei mici. Eu acum câțiva ani am vrut să văd dacă și copiii înțeleg principiile mișcării corpurilor în spațiu, dincolo de formulele matematice, prin aplicații și jocuri, și dacă pot construi o poveste cu început, mijloc, final, elemente surpriză care să aibă sens și pe care să o înțeleagă și publicul. Răspunsul este da. Am constatat că nu există copil care să nu înțeleagă de ce se mișcă lucrurile. Au înțeles că este o iluzie, că ele nu se mișcă de fapt, noi păcălim doar ochiul, și copiii sunt în stare să pună în aplicare o viziune regizorală cap-coadă. Sunt 5 grupe de copii cu care fac felicitări animate. Proiectul a fost implementat în premieră pe țară la aceste dimensiuni chiar la Bistrița cu încununarea proiecției de la cinematograf de săptămâna viitoare. Formula atelierului are șase ședințe. La prima ședință ei învață despre mișcarea lucrurilor în spațiu, de ce ni se pare că se mișcă lucrurile, câte desene sau poze sunt într-o secundă și de ce, care e logica mișcării, că trebuie să urmeze o anumită traiectorie, nu poți mișca lucrurile cum vrei ca mișcarea să fie fluidă. La a doua ședință au construit o poveste. Vreau să iasă din realitatea înconjurătoare, să facă legături între elemente care aparent nu au legătură între ele. De exemplu, crosa cu care Moș Crăciun lovește globurile este bomboana aceea, acadeaua de Crăciun, deci vreau să asocieze elemente care aparent nu au legătură, dar în povestea aceea au sens. Lucrurile au ieșit foarte bine. Eu sunt foarte mulțumită”, a spus ea.
”În animație, trebuie să ai o gândire asociativă și o atenție distributivă pe care le regăsim îndeosebi la grupa de vârstă 9 -11 ani. Animația stop-motion, spre deosebire de desenul animat clasic, care se execută doar prin desene sau mai nou desenul digital, deci animația stop-motion este mai facilă. Oricine poate construi o figurină din hârtie sau din plastilină și are posibilități nelimitate de creativitate. Poate să fie făcută cu nisip, cu plastilină, cu hârtie, cu obiecte reale combinate altfel. Oricum, în ultimele decenii și piața desenelor animate e bombardată de cele făcute de marile studiouri. Până la urmă, aceste animații făcute de copii sunt hand-made și se și vede. Sunt foarte creative, sunt originale. E o poveste pe care ei nu au mai văzut-o. Eu nu sunt adepta adaptării unor filme făcute de altcineva, a copierii, i-am încurajat să vină cu ideile lor și cu stilul lor. Proiectul se poate repeta și la alte școli și cu fonduri locale. Avem echipa, știm ce trebuie să facem, l-am organizat într-un timp foarte scurt și sper că bine. La București, am avut trei ediții, două de Crăciun anul trecut și o ediție de primăvară care s-a numit Zumzet în care copiii au arătat primăvara într-un mod foarte fantezist. Toată primăvara a încăput într-o omidă. Copiii din epoca noastră ultradigitalizată petrec mult prea mult timp în fața ecranelor și își pierd o anumită dexteritate și manualitate. Atelierul Kids in Motion apune accent pe lucrul manual, iar lucrul cu computertul și cu un soft de animație este doar un element ajutător, complementar”, a explicat Raluca Maria Rusu.
Iată ce au spus copiii dintr-o grupă care a încheiat proiectul:
Sara Maria Muscar: ”Noi aici am învățat cum să facem un film de animație stop-motion, adică nu-l filmăm, ci îl pozăm. Pentru fiecare mișcare facem o poză și pentru fiecare secundă 12 poze. Am lucrat o săptămână. Am făcut un moș care joacă golf cu niște globuri care aterizează pe un brad. Atunci când el lovește cu un bulgăre mare de zăpadă în el se dărâmă, iar de furie își aruncă crosa jos și apar numele noastre. Ca să facem acest film a trebuit să confecționăm fiecare obiect și personaj din film. Eu sper că veți veni să vedeți filmul pe 19 decembrie. Cred că ne-a ieșit foarte bine. Eu, una, sunt mândră de ce ne-a ieșit”.
Dănuț Nușfelean: ”Eu am făcut mașina de golf care are o tolbă în spate, suportul croselor, care sunt confecționate din fimo, o plastilină care, atunci când o coci într-un cuptor, se face ca un plastic mai moale. După aceea, am legat acea crosă de mașină ca Moș Crăciun să o poată lua. Când mă uitam la desene animate, eu credeam că sunt editate pe un program, pe computer, nu am știut că se pot confecționa. Am învățat foarte multe lucruri în acest proiect”.
Luciana Crișan: ”Eu am confecționat bradul din fetru, o hârtie ca și lâna, și globurile din fimo. Unele globuri chiar le-am dat cu o pudră specială pentru fimo, aurie, iar acele globuri au fost lovite cu crosa de Moș Crăciun. Am învățat de la Raluca că desenele animate, filmul acesta în stop-motion, trebuie să aibă și elemente fantastice, dar și să fie și puțin comic”
Maria Andreea Bonău: ”Eu, împreună cu Sara, am lucrat la Moș. Inițial am crezut că e mai simplu, că trebuie doar să-l desenăm pe hârtie, dar nu a fost așa: a trebuit să-l confecționăm. Am făcut pe rând fiecare parte ca să își poată mișca încheieturile ca și cum l-am capsa cu o sârmuliță ca să își poată mișca mâinile și picioarele și să poată lovi cu crosa. Am făcut un filmuleț în care el lovește cu crosa și nu ar fi putut face acest lucru dacă nu i-am fi legat încheieturile. Cel mai mult mi-a plăcut faptul că a trebuit să lucrăm în echipă și împreună cu Raluca”.
Andrei Lucian Tompa: ”Cel mai mult mi-a plăcut în acest proiect a fost să lucrez împreună cu colegii mei și să construiesc lucruri pe care nu le-am mai făcut. Eu și cu Dănuț am lucrat la mașina de golf care trebuia să-l ducă pe Moș Crăciun, iar Moș Crăciun să o ducă înapoi. Am mișcat fiecare obiect câte puțin și am făcut câte o poză, aproape de trei sute de poze”.
Asociația Tineri Pentru Comunitate Bistrița în parteneriat cu MiniMotion a câștigat pentru proiectul “Kids in Motion” un grant în valoare de 10.000 euro prin programul StartOng, finantat de Kaufland si implementat de Asociația Act For Tomorrow. Echipa de proiect e formată din Cristina Hangea, președinta Asociației Tineri pentru Comunitate, Raluca Maria Rusu – trainer, Nicoleta Butuza – bibliotecar la CNAM
Adaugă comentariu