(FOTO) Oamenii din Cușma și urșii de la Dealul Negru au trăit multă vreme în pace și bună înțelegere. Deși toamna se adunau la fel de mulți – atrași de fructe – nu coborau în sat fiindcă silvicultorii aveau grijă să le ducă tone întregi de fructe. Stăteau liniștiți în pădure și mâncau. Nu erau deranjați nici de zgomotul infernal pe care-l fac tot soiul de neaveniți cu motoare vechi de teren sau motociclete.
Între timp însă lucrurile s-au schimbat mult în rău. Livezile s-au uscat fiindcă nu le-a mai întreținut nimeni, drumul spre cabana de la Dealul Negru a fost asfaltat ca să ajungă tot turistul în sandale să facă în week-end chef cu manele.
În ultimii ani, de când nu mai există nici taxă de poluare, orice șomer își poate cumpăra cu o mie de euro o rablă pe care să o tureze prin păduri fiindcă nu-l oprește nimeni. Lipsa hranei și zgomotul infernal i-a făcut pe urși să coboare în sat și să dea iama în cotețele oamenilor. Până acum au omorât zece porci la Cușma, cai și vaci, fiind văzuți adesea pe ulițe.
Am stat de vorbă cu câțiva localnici din Cușma care ne-au spus de ce cred ei că s-a ajuns în această situație:
”Am 70 de ani și nu am văzut așa ceva să vină urșii în sat. Am fost și la vânătoare cu Ceaușescu. Atunci îi țineau în pădure, că le dădeau de mâncare. Le aduceau tone de mere și de porumb. Acum cine le mai aduce? De ce nu le dau de mâncare? Noi nu mai putem sămâna nimic din cauza urșilor. Înainte era zonă de aur în Cușma. Era grâu, porumb, ovăz. Nu era în Bărăgan ce aveam noi aici în Cușma. Acum avem spini și urși. Veneau femei din Cluj și Mureș și stăteau câte o lună la secerat la noi. Erau necăjite și nu aveau de lucru. Acuma în grădina casei, în mijlocul satului să vie ursul? O dat de carne și vin. Nu le mai pasă, nu se tem. Pe vremuri aveau fructe și porumb care stătea grămadă. Ceaușescu a împușcat odată 80 de urși în două zile, dar le dădeau de mâncare. Acuma dacă nu le mai aduce nimeni … Vor ajunge să omoare oameni, veți vedea. Ce ministru a fost atâta de deștept să nu le mai dea voie să-i împuște? Erau niște babe la Timișoara care protestau că au împușcat un pui de urs. Păi ce să facă? Să-l lase să omoare copii?”, ne-a spus Vasile Griga și soția sa Elena (foto principal).
”Pe vremuri aduceau sute de vagoane de mere și nu veneau în sat. Acum nu mai aduce nimeni. Vor să-i țină pe spatele oamenilor. Noi nu putem să ne punem un loc cu mălai sau cu orz că praf fac. Eu puneam câte un hectar de mălai și țineam porci și vaci. Acum nu am cu ce să le țin și duc oameni în străinătate la lucru. Nici alți oameni nu mai pun nimic. Din cauza asta a plecat și tineretul, a urșilor și a mistreților. Dacă pui ceva în pământ, tot mănâncă. De vreo 12-13 ani eu duc oamenii necăjiți la căpșuni în Germania. Îi duc, lucră și vin cu niște bănuți. Dacă nu, era vai și amar de satul ăsta dacă nu îi duceam eu la lucru. Eu ajut pe tot omul necăjit. O familie harnică care lucrat la căpșuni trei luni a venit acasă cu 12.000 de euro. Unde-i câștiga în țară?”, a spus Ioan Chiș (foto sus).
”Sunt veniți mulți urși aici și-s flămânzi. Eu nu i-am văzut, dar au venit la mine până după șură. Nu avem ce lăsa nimic pe afară că omoară. Din câte am auzit de la alții sunt mari” – Vasile Bonț.
”Eu zic că s-a abuzat cu defrișarea pădurilor, iar urșii nu au loc de refugiu. Habitatul lor s-a cam restrâns. Asta în primul rând. În al doilea rând, înainte au avut hrană pe pășune, între timp s-au tăiat din pomi sau sunt uscați. Hrană nu mai are cine să le dea. Am auzit că zona de vânătoare e la nu știu ce proprietar, iar dânsul ar trebui să se preocupe să le asigure hrana. Un urs e o fiară. Nu i te poți opune. Eu am trăit în pădure că acolo m-am născut. Acum nu m-am întâlnit cu ursul, dar știu un om necăjit din sat care avea trei porci și pe toți i-o omorât. Ce să facă lumea? Nu cred că îi va despăgubi cineva” – a spus un bătrân.
”Eu am fost la Dealul Negru, am stat mulți ani la apaduct. O umblat urșii, dar nu ca acum în sat. La mine prin ogradă a venit ursul toamna asta și labele se văd pe ușcioară. Așa ceva nu am mai pomenit. Noaptea nu ieșim din casă. Până anul ăsta, mai veneau în grădini, la poame, dar să vie în ogradă? Nu o vinit” – Antonia Crișan.
”Eu sunt prietenă cu ei. Am trăit o viață în munte și îi cunosc. Lor nu trebuie să le strici habitatul și trebuie să le acorzi prioritate. Anul ăsta au venit prin sat. Mie nu mi-e frică pentru că am trăit mai mult de 40 de ani în mijlocul pădurii și sunt obișnuită cu animalele sălbatice. Mi-e frică doar de câini și de Dumnezeu. Nici de bărbat nu mi-i frică” – Mărioara Budușan.
Cabana Dealul Negru a fost ridicată în anii 80 într-un timp foarte scurt fiindcă Nicolae Ceauşescu voia neapărat să vină toamna la vânătoare de urşi. Auzise că aici era cea mai mare concentrare de urşi bruni din Europa.
”Aşa şi era pentru că în zonă au locuit saşii care au plantat livezi până la 7 km de ultima localitate. Cum urşilor le plac mult fructele s-au adunat aici în zonă. De altfel şi noi (pădurarii- n.r) am făcut eforturi foarte mari să nu-i lăsăm să devină carnivori. Când eram şef de district silvic aici, căram cu maşinile tone de mere”, a declarat Valentin Trişcă, inginer la Direcţia Silvică Bistriţa.
Drumul până la cabană nu era asfaltat la vremea aceea dintr-un motiv precis: „Un fost ministru a venit aici la vânătoare şi a zis că mă dă afară din cauza felului în care arată drumul, dar i-am explicat că, în cazul în care l-am asfalta, toţi ar urca cu maşinile la plimbare şi animalele nu ar mai avea linişte şi ar pleca din zonă şi atunci la ce ne-ar mai folosi cabana de vânătoare? Mi-a dat dreptate şi tot aşa a rămas drumul şi nici nu m-a mai dat afară (între timp a fost asfaltat -n.a.). Ceauşescu nu a fost afectat de drum că el venea cu elicopterul”, a spus Trişcă.
”În total a împuşcat de aici peste 250 de urşi. În ultima vreme nu-i prea nimerea. Şi animalele furioase se repezeau printre gonaci şi-i atacau. Erau mulţi răniţi, dar nu mai spunea nimeni nimic pe vremea aceea. Noi adunam oamenii din satele din jur, destul de curajoşi, poate chiar inconştienţi, şi-i aduceam la goană. Urşii veneau în bătaia puştii, iar el trăgea. Nu este adevărat că împuşcau alţii în locul lui”, a mai spus Trişcă.
No vedeti ! Asta trebuia sa afle domnul Prefect si trepadusii din asa zisele deconcentrate . Direct din gura acestor sateni care cunosc cel mai bine relatia URS- OM. Nu in birou de la niste habarnisti care s-au strans acolo doar sa bifeze o activitate in cele 8 ore de munca. Deci tovarasi exact ce spuneam si noi VERZII de multe ori. Cine si cand opreste si OMUL sa mai faca pe nebunul cu drujba-n mana, cu atv-ul si mototicla si cu gipanul 4×4 dar si cine are chef sa aplice legislatia privind interzicerea culegerii haotice de fructe de padure ? Cine limiteaza accesul si constructiile pe fondurile de vanatoare dar si in zonele asa zis protejate.
Așa este, domnule Bălan. Problema este că nu cred că mai există vreun politician care să nu aibă autorizație de port-armă. Ei nu vor să conserve bogăția faunistică, vor să facă presiuni pentru a se da drumul la vânătoare de urși. Pun pariu că vor scrie hârtii și vor cere iar derogări. Ce nu fac ei pentru un trofeu? Din câte înțeleg valorează zeci de mii de euro.
1. Mă gândesc să donez o sumă de bani asociației http://www.wwf.ro să îi ajut să protejeze ursul brun din România!
2. Țăranii dintotdeauna s-au ajutat între ei la necaz. Când îi murea unui om un cal, o vacă sau îi ardea casa cuiva, dona tot satul câte 10-20 lei și își cumpăra omul alt cal.
Ajutați-vă între voi, se pot adun niște bani duminica la biserică , poate primiți de la Primărie câte 1000 lei.
3. Nu cred că nu vor fi despăgubiți.
Oamenii ăștia după ce vor primi bani din patru surse, își vor cumpăra mai mulți porci decât le-a omorât ursul.
Cunosc un caz când cuiva i-a ars casa și a primit bani de la săteni, neamuri, primărie, biserică, foști consăteni care s-au mutat la oraș, diaspora etc.
Omul și-a re construit casa într-o lună!
@Vasile Vasilescu, chestiunea cu ajutatul oamenilor între ei atunci când au un necaz e pe cât de veche, pe atât de actuală. Și astazi la sate, oamenii se ajută cu bani sau cu bunuri în situații grele, însă în cazul urșilor care coboară în sat nu cred că asta e soluția. Nu cred că v-ar face o deosebită plăcere niciunuia să vă întâlniți în curte dimineața sau seara nas în nas cu ursul. Am mai spus-o și o repet: din spatele tastaturii mulți sunt viteji. Vedea-i-aș față în față cu ursul…
Sătenii din Cușma știu și au dat cel mai bun răspuns: urșii coboară în sat în principal din lipsa hranei. Deci soluția ar fi să li se ducă de mâncare acolo, în habitatul lor, altfel ei nu vor sta flămânzi, vor căuta mâncare și nu contează ce va fi: oi, porci, vaci sau chiar oameni.
Am donat o sumă mică.
Nu îmi permit să sponsorizez cu sume mari atât ursul brun cât și Via Transilvanica, copiii cu autism “Micul Prinț”, Uniunea Salvați România etc.
Din ce se mai scria, numărul exemplarelor de urşi este pe cel optim (şi nu doar la urşi), afectând deci întreg ecosistemul – nu doar pe om. Cât timp nu au un „duşman” natural (în afara omului), şi nu este vreo boală care să-i ţină sub control, se vor înmulţi pe măsură ce le permite habitatul şi hrana. Să le duci mâncare e doar o soluţie parţială la fel cum ar fi şi să scoţi ipotetic din buzunar 10-20% extra pădure – numărul lor ar creşte până ar deveni din nou o problemă.
Alte ţări nu-i vor, nu le trebuie bătăi de cap, vânatoarea nu e ok, atunci ce facem? Şi în cazul unei campanii de sterilizare selective, nu e ca şi cum media de viaţă a unui urs e cât la o muscă, aşadar situaţia actuală rămâne, iar „nu-i vânaţi” şi nu „nu mai tăiaţi pădurile” nu o rezolvă.
Stimati cititori, nu se poate rezolva cu hrana pentru animale, cu linistea in frumoasele noastre paduri, cu defrisarile ilegale? Sa se infiinteze Politia padurilor si vom avea liniste… si pace cu animalele ! Cred ca nu e greu! Un pic de vointa politica! Cu respect,MNPop
O fi adevarat ce spun omeni din satul Cusma…partial…ca nici un om face 12000 eur in 3 luni la cules de fructe. Cu exprimarea asta e clar ca acollo se exagereaza in toate felurile.
Mai departe se pling ca ursi nu primesc hrana si nimeni nu le duce nimic. Dar de fapt omeni din sat le duc ceva. Adica gunoile, deseuri si tot ce nu le mai trebuie si fac eforturi uriase sa o duca cit mai departe de sat. Am poze cu depozitarea deseuriilor din imprejurimea satului Cusma destule.
Cu cit se asfalteaza drumuri mai multe si in paduri cu cit mai departe vor duce ei si desuerile. Asta este valabil nu doar pentru Cusma ci si pentru alte locatii. Bunul simt nu s-a nascut la sat, imi pare rau ca trebuie sa spun asta.
In articol se zice de o FAMILIE, nu de un individ care a câștigat 12000 euro.
@Dan
O familie cam cu cite membri? 10? Cunoasc omeni, educati, meseriasi care dupa au tras costurile au ramas cu 500eur lunar salvati. E ceva dar nu cred ca nici daca mergi cu 10 omeni nu faci 12000 eur in 3 luni net. Mai ales la cules fructe. Povesti ca sa atragi clienti de transport sau intermediere.
Vine 4000 euro/ luna/ familie. Nu mi se pare nerealizabil. Depinde de condiții.
Am auzit că în Germania se plătește cu 8€ net /oră culesul de: castraveți, dovlecei, conopidă, broccoli, salată iceberg etc.
La un program normal de 8h (luni-vineri) ai câștiga cam 1400€.
Dar oamenii au ore suplimentare, muncesc din proprie inițiativă 10 ore/zi și muncesc și sâmbătă. Ajung la 2000€ pe lună.
Muncesc de la 1 August – 22 Decembrie și stau în România din 23 Decembrie- 31 Iulie.
In Germania, în afară de muncă și somn nu fac aproape nimic.
Sunt cazați în camere cu două paturi, au bucătărie comună, baie comună. Nu merg la baruri, distracții, nu-și cumpără haine. Nu merg la frizer (se tund unii pe alții). Ca să se întoarcă acasă cu cât mai mulți bani.
Oamenii ăștia au nimerit bine. Nu cred că este așa peste tot, și nu cred că ești plătit peste tot 8€/oră.
Este muncă fizică, îi dor spatele de atâta stat aplecat la cules de legume.
Salarul minim BRUT este 8EUR si din pacate nici asta nu este valabil la fiecare angajator.
Stiu de la rude din Germania, lucreaza la „Zoll”, ca ei mereu fac controale la firme si vad si cei care merg zilieri ca nu intodeuna toti angajati sint tratati cum va inchipuiti asa de la distanta. Mai ales in agricultura si constructie e bine sa nu mergi sau se ai foarte mare grija. Nu toate firma de acollo sint serioase, unii chiar profita de omeni fara educatie si fara profesie. Eu zic sa nu fi prea mare reclama facuta cu sume uriase ca ele sint valabil doar pentru posturi stabile si unde omul are un anumit nivel de profesionalism. Restul sint mituri si mai ales alea de genul „am auzit”. Eu nu am auzit, am chiar si legaturi cu administratie din familie in domeniu de acollo. Pana la urma daca vrei, si aici ajungi la altceas nivel de trai, doar se ai vointa si educatie. Din pacate cei care merg la agricultura sigur nu au nivelul necesar si e clar din ce cauza cauta in alta parte.
Domnule eu, e foarte simplu sa nu fii de acord cu o parere! Veniti dumneavoastra, cu una mai buna! Banii se scurg atunci cand pe nimeni nu intereseaza! Nu as vrea sa am un astfel de Administrator! Cu acelasi respect,MNPop
Aveti dreptate,domnule Born! In paduri nu se merge cu limuzina! Cine a mai vazut pe undeva asfalt in paduri? Padurea trebuie sa ramana cat mai naturala iar calatorii sa faca bine sa mearga pe jos !Cu respect,MNPop
Din pacate am inteles ca asfaltarea de drumuri prin padure si terenuri agricole este chiar si finantat de programe UE. Exista asfaltari pe unde nu crezi ca ar fi adevarat fara scop si folosinta care se termina pe nicaieri. Si asta doar ca sa se mai dea niste fonduri din partea UE. Exemplu dealul Herinei sau Jelna sau Budus-Sieu sau sus spre Heniu. Nicio folosinta de cit atragere de fonduri si cite un boier sa isi construiesca cabana.
Cu tot ca populatie este in scadere libera se betoneaza si se asfalteaza in draci.
Stimata CRISTIANA SABAU. Maine dimineata m-am inscris intr-o audienta la domnul Prefect OVIDIU FRENT exact pe tema ursilor. Am simtit pericolul care se cloceste in Parlamentul romaniei printre trepadusii de politruci cu permise de port arme si care sunt sustinuti de baronii locali din judetele Romaniei. Baiul mare este ca se cere derogare si la capra neagra care( SIC ) dupa unele declaratii ale APM-ului au depasit numarul . Sa fim seriosi, nimeni nu ne poate da o numaratoare matematica exacta la anumite specii care sunt extrem de greu de numarat, si nici o tehnica nu poate stabili asta. Capra neagra de pe piscxurile alpine, rasul si pisica salbateca 9nocturne) cocosul de munte si Maria Sa URSUL sunt extrem de greu de numarat. Sunt doar presupuneri privind numarul lor real. Pai estia din administratie cu toata evidenta populatiei nu sunt capabili sa isi numere cetatenii (votantii, diaspora) dapoi animalele salbatice puse pe fuga si pline de teroarea umana instalata in munti si paduri. Pe cine cred ca mai prostesc institutiile. Vedeti ce frumos declara acea femeie din Cusma. Nu se teme de urs pt. ca a convietuit pasnic zecxi de ani. Un om simplu stie perfect clipseste salbaticiunilor. Nu trebuie sa fi nici biolog nici director da APM sau GARDA ca sa fi invatat niste lucruri elementare.Voi cere conducerii nationale a VERZILOR lui Florin Calinescu personal sa trimita petitii si sa sesizeze organele statului de felul dezastros in care este gestionata aceasta mare avere a Romaniei. ….URSUL CARPATIN !
http://www.recorder.ro