Să restaurezi un obiect vechi necesită multă răbdare şi atenţie, însă atunci când asupra lui se apleacă un tânăr care ajunge să îl şi îndrăgească, putem fi siguri că moştenirea noastră culturală e pe mâini bune. Aşa au făcut 10 elevi ai Liceului de Arte „Corneliu Baba” din Bistriţa, care au restaurant zeci de obiecte de fier, ceramică şi textile în cadrul celei de-a doua ediţii a taberei de restaurare organizată la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Eleva Nicola Florea a explicat pentru Timp Online că ea şi colegii ei au lucrat pe ateliere, de textile, ceramică, lemn. „Am restaurat ştergare vechi, mobilier, diferite unelte de care se foloseau oamenii mai demult. Obiectele odată restaurate pot fi expuse în muzeu. Anumite obiecte au bucăţi lipsă şi atunci se integrează cromatic, se pun piese care lipsesc. Obiectele, când le-am primit, nu erau foarte degradate. E foarte frumos interiorul casei ţărăneşti, dar necesită multă răbdare şi efort să le faci să arate cum erau acum mulţi ani. Mi-ar plăcea să locuiesc într-o astfel de casă mai ales dacă aş fi eu cea care am restaurat obiectele”, a spus ea.
O altă elevă, Miruna Ţogoaie, a spus că a lucrat la resurararea lemnului, dar şi a metalului. „Eu am venit la această tabără fiindcă mi-am dorit să trăiesc această experienţă. S-a făcut o oarecare selecţie. Consider că este o oportunitate fiindcă e o meserie de viitor. În aceste tabere afli cum se face restaurarea, cu ce, cred că ajută foarte mult în carieră aceste oportunităţi. După ce am participat la această tabără, chiar mi-ar plăcea să trăiesc într-o astfel de casă fiindcă îmi dă un sentiment aparte, îmi aduce aminte de bunici, de copilărie „, a spus ea.
Teodor Mihalca, şeful Secţiei de restaurare muzeului bistriţean a spus că aceasta este a doua tabără de restaurare organizată de muzeu după cea de anul trecut când s-a lucrat la obiecte militare: „Anul acesta am lucrat cu lemn, metal, ceramică şi textile pentru ca elevii să se obişnuiască cu tehnici diferite de restaurare şi conservare. 
Restaurarea este o muncă complexă. Copiilor le-a plăcut. Eu cred că le-am dat un impuls pentru păstrarea patrimoniului şi continuarea tradiţiilor care ne reprezintă. Până la urmă, este vorba de identitatea noastră. Toate obiectele au fost selectate pe criterii de urgenţă din punctul de vedere al stării în care se află. Sunt vreo 15 piese de textile, 11 piese ceramice, peste 20 de piese din lemn şi vreo 4-5 piese de metalş, fiare de călcat, vătrai, etc., piese din secolul al XIX-alea, toate din Bistriţa-Năsăud”.
Managerul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, a declarat pentru Timp Online că intenţia sa este să formeze un grup de voluntari care să îşi dorească să lucreze în timpul verii cot la cot cu specialiştii muzeului, nu doar la Bistriţa, ci în alte secţii ale muzeului din judeţ, cum ar fi Liviu Rebreanu sau Coşbuc.
Odată cultivat gustul pentru restaurare al tinerilor, Alexandru Gavrilaş speră că aceştia vor îndrăgi mai mult muzeul şi, eventual, se vor întoarce să lucreze în instituţie. De altfel, chiar în această perioadă sunt mai multe posturi vacantel, iar la concurs nu se prezintă nimeni.
Adaugă comentariu