Omul care a pus o comună din judeţ pe harta culturală a României. Ce planuri are

Ce se întâmplă când oamenii de cultură vin într-o comunitate rurală, petrec timp acolo şi lucrează împreună cu membrii acelei comunităţi? Au de câştigat ambele părţi. Pe de o parte, lumea satului ia contact cu viaţa academică şi culturală, învaţă de la ea, iar pe de altă parte, artiştii lasă în urma lor creaţii cu sens şi scriu istoria locurilor.

Comuna Telciu devine un reper din acest punct de vedere datorită lui Valer Simion Cosma, istoric şi antropolog, deţinătorul unui doctorat în domeniu, cel care a avut ideea să creeze Centrul pentru Studierea Modernităţii şi a Lumii Reale şi să organizeze Şcoala de la Telciu, un eveniment intrat în tradiţia locului şi aşteptat cu interes de lumea academică de la noi, dar şi din străinătate. Văzând cum au reacţionat invitaţii săi, dar şi comunitatea locală, Valer Simion Cosma are planuri mari.

„Ne interesează să continuăm ce am început. Cumva să oferim şi tinerilor, şi oamenilor din sat contact cu ce se întâmplă în afara satului, cu mediul academic, cultural, pe de altă parte, iar pe de altă parte să oferim unor artişti şi cercetători ocazia să exploreze lumea satului. Mă interesează tot mai mult partea de infrastructură. Noi vrem să trecem la etapa în care să lăsăm, pe de-o parte urme scrise – şi intrăm mult pe publicat – şi urme instituţionale. Dacă autorităţile locale îşi ţin promisiunile, vrem să crem un proiect de rezidenţă şi cercetare artistică şi care să se întindă pe tot parcursul anului. Dar pentru asta avem nevoie de spaţii. Noi lucrăm acum în spaţii improvizate, la căminul cultural, la şcoală şi am vrea ca să avem spaţii permanente fiindcă există mare interes din partea lumii academice”, a spus Valer Simion Cosma pentru Timp Online.

Un antropolog care predă la Freiburg şi care ştia de proiectul acesta l-a contactat şi i-a spus că ar vrea să vină la Telciu să stea trei luni: „Mulţi au de finalizat un doctorat, o carte, e o oportunitate să se retragă într-un loc, să aibă cazare asigurată, să poată lucra, o bibliotecă pe care noi deja o construim, iar la final să-şi publice opera şi să menţioneze că au beneficiat de rezidenţa asta. A fost un caz vara aceasta. O doctorandă de la Cluj a venit şi a stat o lună de zile şi a scris la Telciu. Vrem să instuţionalizăm asta”.

În prezent, Centrul pentru Studierea Modernităţii şi a Lumii Reale e racordat la granturi internaţionale, iar Valer Simion Cosma vrea să transforme satul său natal într-un hub cultural.

„Nu ştiu cumva transforma satul. Poate doar la partea culturală şi educaţională. Partea economică ne depăşeşte. Noi suntem în dialog cu autorităţile şi cumva le-am dat consultanţă pe multe probleme, inclusiv pe partea economică. De 1 mai, a fost profesorul Cornel Ban şi a ţinut o conferinţă şi noi, practic, la final am lăsat autorităţilor un plan de dezvoltare economică al comunei Telciu pentru care unele comune plătesc mii de euro. Era şi partea economică, şi juridică. A fost şi un avocat care le-a spus ce se poate şi ce nu, dar mai departe nu putem noi lucra”, a spus el.

Pentru Şcoala de vară de anul acesta, autorităţile au pus la dispoziţia participanţilor o casă, dar spaţiul s-a dovedit a fi insuficient.

„Avem nevoie de spaţii pentru ateliere, o bibliotecă, pentru spectacole. Acum depindem de banii de la AFCN. Am depus proiectul, anul viitor vor fi patru rezidenţe şi sperăm să continue, dar mie mi-ar plăcea să avem locaţia ca să dăm două tipuri de rezidenţă. Când avem bani, să dăm o rezidenţă de tip bursă. Oamenii vin cu proiecte şi noi le finanţăm sau propunem noi o temă şi mergem pe munca în comunitate, ei trebuie să dea ceva comunităţii, fiecare după competenţele lui, de la cursuri de engleză cu copiii, la orice, nu doar să beneficieze, iar al doilea tip de rezidenţă fiind pentru cei care au de finalizat o cercetare. Noi am zis că ar fi frumos să avem în timpul anului minim două persoane în rezidenţă şi un om din echipă de la noi, dar pe timpul verii am dat mai multe. Ne-ar interesa vreo patru camere cu bucătărie comună. Mai importante ar fi o sală de spectacole, de proiecţii profesionistă. Reţeaua culturală e creată. Ne lipseşte doar partea fizică”, a spus Valer Simion Cosma.

Vineri seara la Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, Centrul pentru Studierea Modernităţii şi a Lumii Reale a prezentat “Culese din Telciu”, un program de activități culturale care a adus laolaltă tineri din localitate, un scriitor, o ilustratoare, un regizor de teatru, o dramaturgă/socioloagă, un regizor de film, un antropolog/istoric și un etnomuzicolog.

„Culese din Telciu s-a dezvoltat cumva din Şcoala de vară. Noi am sesizat că lumea vine, stă zece zile, dar e un timp prea scurt pentru ca să poată vedea realmente tot satul. Pe de altă parte ne-am dat seama că şi pentru comunitate e mult mai bine dacă vin oamenii şi stau mai mult şi fac programe cu copiii şi tinerii interesaţi. Şi atunci m-am gândit să facem un program de rezidenţă mai lung. Noi avem o rezidenţă în cadrul Şcolii de vară. În fiecare an invităm un artist sau doi ca, timp de o lună, să lucreze cu copiii sau cu tinerii. A mers foarte bine. A ieşit Ghidul imaginar făcut de Lorand Maxim şi Silvana Râpeanu. Şi ne-am gândit să facem un program separat de rezidenţă. Am aplicat la AFCN şi am dat trei rezidenţe anul acesta, de câte o lună sau două. A fost Vasile Ernu cu Veronica Neacşu, iar ideea lor era să facă o carte pentru copii, cu poveşti create de copii, ilustrată. Dar lucrând foarte mult în ţesătura satului, Vasile a devenit foarte fascinat de anumite meserii şi atunci a făcut cumva, tot gândite pentru copii, trei poveşti bazate pe trei meserii care sunt cumva pe cale de dispariţie: moaşa satului, baciul şi poştaşul. Cartea e aproape gata şi va fi tipărită. Am mai dat rezidenţă lui Lorand Maxim şi Claudiei Voivozeanu. Ideea lor era să facă un spectacol cu patru tineri din sat. Cum Lorand a petrecut foarte mult timp în sat şi s-a împrietenit cu anumiţi tineri cu care a vorbit despre muncă s-a gândit să facă un spectacol Primii bani despre primul lor contact cu munca, primii lor bani, etc. Nu a ieşit cum ne-am dorit pentru că nu a putut termina spectacolul total pentru că tinerii au realizat că nu pot veni în turneu şi atunci s-a gândit că mai bine face anul acesta textul şi un spectacol lectură şi, după ce va fi gata, spectacolul de teatru. Regizorul Vlad Petri a fost cu un un an înainte la Telciu. A ţinut un atelier de film documentar cu liceenii din sat şi l-am invitat să facem un film documentar despre cum se fac banii şi cum se cheltuie, în special cheltuiala opulentă pentru statut şi pentru a arăta ceva. Nu a ieşit cum ne-a dorit. Au avut loc câteva înmormântări în sat, a fost o sinucidere care a bulversat comunitatea şi ne-am trezit că ne orientăm mult spre zona de ritual şi atunci a ieşit Ritual, muncă şi distracţie. Încă nu e gata. Vlad a devenit foarte interesat de proiect. Dacă la început a spus că facem un documentar scurt, acum vrea să aplicăm la CNC să obţinem o finanţare serioasă să facem un lungmetraj. Pe noi ne-a fascinat melanjul acesta între modernizare şi conservatorism care nu e aşa cum zic sociologii. E un dialog interesant între tradiţii şi modernizare la ţară”, a explicat Valer Simion Cosma.

Pentru regizorul Vlad Petri, bistriţean şi el, experienţa din acest an de la Telciu a fost mai mult decât se aştepta: „Am filmat mai mult decât mă aşteptam şi am avut o conexiune bună cu oamenii din sat, cu poveştile de acolo. Cred că e un film în care vorbim despre relaţia între satul tradiţional şi modernitate, despre oameni care rămân la sat şi alţii care pleacă. E un proiect pe care vrem să-l dezvoltăm. Vreau să ne mai întoarcem, să acoperim o perioadă mai lungă de timp, să vedem evoluţiile unor oameni din telciu. S-ar putea să filmăm în alte locuri, să mergem cu unii în oraşe din România sau din afară unde lucrează. Ne-am concentrat mult pe interioare, nu pe exterioare. (…) Am mai filmat în zonă, dar acesta este cel mai important proiect al meu care are legătură cu judeţul în care m-am născut. Mi se pare incredibil ce face Valer la Telciu. A pus Telciul pe harta culturală a României. El are aşa o energie de mută munţi cumva şi cred că e multă lume interesată de rezidenţe şi pot fi continuate”.