Opt clase propuse de licee, „tăiate” de ISJ din reţeaua şcolară 2014-2015

Inspectorul şcolar general Camelia Tabără a spus, joi, la şedinţa cu directorii de licee care a avut loc la Colegiul Silvic „Transilvania” Năsăud, că instituţia pe care o conduce nu poate aproba toate clasele de liceu propuse de directorii de şcoli întrucât nu sunt suficienţi elevi de clasa a VIII-a care să ocupe locurile oferite de liceele din judeţ. Astfel, din cele 111 clase solicitate de directorii de şcoli, ISJ îşi va pune viza pe 103, ceea ce înseamnă că opt licee vor avea câte o clasă mai puţin. Decizia va fi luată în Consiliul de Administraţie al ISJ de săptămâna viitoare şi apoi transmisă Ministerului Educaţiei.

Camelia Tabără a explicat că este vorba de Liceul cu Program Sportiv Bistriţa de la care s-a tăiat o clasă de turism, de Colegiul Tehnic „Grigore Moisil” Bistriţa care a rămas fără o clasă de construcţii, de  Liceele Tehnologice Agricol Bistriţa şi de Servicii Bistriţa care rămân fără câte o clasă de profil mecanic.

ISJ a mai tăiat din ofertă o clasă de mecanic de la „Henri Coandă” Beclean, o clasă de protecţia mediului de la Liceul Agricol Beclean, o clasă de profil textil de la Liceul „Solomon Haliţă” Sîngeorz-Băi şi o clasă de economic de la Maieru. Chiar şi aşa, a spus inspectorul şcolar general, sunt cu trei clase mai multe în reţea faţă de anul şcolar 2013-2014.

„E o temă de început de an calendaristic aceea de a proiecta viitorul, de a da o direcţie şcolilor noastre. Tema extrem de importantă şi de dificilă este proiecţia reţelei şcolare. La şcolile generale, lucrurile sunt foarte simple. Foarte multă inspiraţie, măiestrie managerială şi fler nu-ţi trebuie pentru că nu ai cum să tuşezi cu inspiraţia personală direcţia şcolii tale. Directorii de licee au  o misiune complicată, grea, pentru că ştim cu toţii cum evoluează lucrurile. Cumva suntem la o răspântie de drum. Problemele sunt complicate, fiecare îşi cunoaşte propriile probleme, dar noi v-am invitat doar pe dumneavoastră – directorii de licee – la o întâlnire ca să înţelegeţi că toţi au probleme şi noi, la ISJ, trebuie să aducem numitorul comun al tuturor şcolilor.

Vreau să fim cintiţi şi corecţi faţă de noi înşine şi să recunoaştem că multe lucruri au fost făcute până acum din inerţie. Cred că fiecare trebuie să-şi pună problema, chiar şi liceele care nu au probleme de efective şi sunt cotate foarte bine, dacă nu ar trebui, în acest moment, să schimbe cumva lucrurile.  Tentaţia şi obligaţia oarecum firească e să protejăm catedrele colegilor, ale titularilor. Reducerea de activitate e ca o sabie deasupra capului care nu e confortabilă pentru nimeni. Suntem obligaţi să gândim în sensul protejării, dar nu cu orice preţ. De fapt, într-o corabie care se scufundă, ai amânat decizia şi, la anul, problemele se amplifică şi devin ale tuturor. Dacă ai planuri ambiţioase, nu ai cum să le realizezi pe efectivele pe care le avem şi dezastrul vine în toamnă şi atunci toată lumea e la poarta ISJ să le dăm noi catedre. În acest moment, aşa cum e gândită toată mişcarea personalului, sistemul protejează oamenii, iar cel care intră la restrângere de activitate, e primul care îşi alege catedra. Până la urmă, chiar dacă găsiţi o altă direcţie pe care să o daţi şcolii, ştiţi că nu se poate întâmpla de pe azi pe mâine, că schimbarea direcţei, introducerea unei noi specializări şi reconfigurarea şcolii nu sunt lucruri simple şi nici nu e nici ieftin. O autorizare pentru o nouă specializare la ARACIP costă cam 4000 de lei. Trebuie explicat şi autorităţilor locale că vrem altceva şi că asta costă şi, într-adevăr, trebuie găsite resurse”, a spus Camelia Tabără.

Potrivit inspectorului şcolar general, în 2015 lucrurile vor fi mai „aşezate”. „De la anul, după clasa a VIII-a se deschid cele două variante: liceu de patru ani sau şcoală profesională de trei ani. Pe o primă socoteală pe care o facem, fără să judecăm prea mult, din ce avem acum, 25% trebuie să devină şcoli profesionale fiindcă avem o statistică potrivit căreia 25% dintre elevi nu au luat cinci. Vom vedea metodologiile. E de dorit ca şi elevi de media opt care sunt atraşi de o anumită meserie să o facă.  Vreau, de asemenea, să vă sensibilizez şi să vă atrag atenţia că momentul 2015 începe de mâine. Până marţi )când va fi aprobată reţeaua şcolară de către ISJ pentru anul 2014-2015 -n.r.)  aranjăm lucrurile ca şi până acum, după care va trebui să le gândim foarte bine”, a adăugat Camelia Tabără.

Ea a mai spus că de curând s-a votat Strategia de dezvoltare a judeţului, iar reprezentanţii ISJ vor avea discuţii cu oficialii Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud ca să afle „în ce direcţie” vor veni banii europeni ca să dezvolte zonele judeţului.

„După ce ştim acest lucru, venim noi şi oferim calificări pentru acele zone. Nu mai putem merge ca şi până acum cu oferte care nu au nicio legătură cu piaţa muncii din judeţ. Contextul general e de descentralizare. Nu ne mai spune Bucureştiul, ne spunem noi pentru noi, aşa că trebuie să pregătim foarte bine acest moment în care vrem, nu vrem, lucrurile se despart”, a spus Camelia Tabără, care a explicat de ce pot fi menţinute anumite calificări şi de ce nu pot fi altele.

Cristiana Sabău