În ciuda vremii mohorâte, sute de oameni au mers sâmbătă în centrul istoric al Bistriţei, vechi burg săsesc, pentru a participa la Târgul de Paşti al saşilor, ajuns la ediţia a X-a. Steagurile breslelor, tinerii îmbrăcaţi în costume populare, sunetul de fanfară şi tobe, dar şi produsele de pe tarabe i-au atras pe bistriţeni spre târgul pascal. Cu toţii au profitat de ocazie pentru a admira şi cumpăra cadouri specifice sărbătorilor pascale.
Martori la festivităţi au fost o serie de invitaţi speciali, în frunte cu ambasadorul Austriei la Bucureşti – Michael Schwarzinger şi cu Reinhart Guib, episcop al Bisericii Evanghelice în România.
În cadrul târgului care îşi propune an de an să reînvie tradiţiile vechilor saşi, colonizatorii oraşului în 1206, şi spiritul Bistriţei de altădată, cei prezenţi au asistat şi la o paradă a portului popular. Zeci de artişti din ansambluri de dansuri maghiare, germane şi săseşti au traversat centrul în aplauzele asistenţei destul de numeroase şi în sunetul fanfarei militare.
A urmat binecuvântarea ecumenică în limbile română, maghiară şi germană, iar primarul Ovidiu Creţu a vorbit despre însemnătatea evenimentului şi despre marea sărbătoare care se apropie.
În cadrul Ostermarkt a avut loc şi vernisajul expoziţiei ”Siebenburgen – Dulci meleaguri”.
La târgul de produse tradiţionale expuse de artizani, meşteri şi creatori populari, bistriţenii au fost îmbiaţi cu marfă cu conotaţie pascală, dar şi cu alte lucruri care le-ar putea trezi interesul dacă tot fac nişte cumpărături.
Ouă încondeiate, turtă dulce, iepuraşi, aranjamente florale, obiecte din ceramică şi vase de lut, produse cosmetice, magneţi de frigider, portofele, genţi, tacâmuri de lemn, sunt doar câteva dintre obiectele expuse la târgul de paşte săsesc. De la atât de apreciatul târg nu au lipsit nici cozonacii, colacii secuieşti, ţuica, împletiturile sau bijuteriile.
Comercianţii au venit cu icoane, căsuţe şi ceasuri de lemn, picturi pe coji de ouă, lumânări în diferite forme, ouă cu mărgele, obiecte de artizanat, feţe de masă pictate în motive pascale, pitici pentru grădină, coşuleţe cu iepuraşi şi pui care stau pe un strat improvizat de iarbă şi flori, dar şi alte produse ce pot constitui un cadou.
Apreciate au fost şi tarabele asociaţiei femeilor din comunităţile maghiară şi germană care au adus ouă pictate cu feţe de iepuraşi şi cu buburuze, precum şi crengi de salcie creaţă în care au atârnat ouă.
Prichindeii de la Grădiniţa socială Benita i-au îmbiat şi ei pe trecători cu coşuleţe-surpriză, floricele şi alte ornamente.
Vizitatorii târgului au avut ocazia să se bucure şi de un program cultural susţinut de artişti din zona noastră şi nu numai. Pe o scenă amplasată în aer liber au urcat soliştii şi orchestra Teatrului German de Stat din Timişoara, fanfara ”Harmonie” a Forumului German Bistriţa, formaţia de dansuri săseşti ”Regenbogen” Bistriţa, formaţiile de dansuri săseşti din Reghin, Târgu Mureş şi Sighişoara, corul ”Edelweiss” din Câmpulung Moldovenesc, grupul ”Duo Zwei” din Bacău, ansamblul ”Sincron” Bistriţa, care au întreţinut buna dispoziţie a publicului.
Prima colonizare a zonei de către saşi a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiată localitatea Nosen, regiunea din jur fiind denumită Nosnerland. După 1944 populaţia germană (săsească) a oraşului a fost deportată în Rusia. De acolo, saşii au preferat să emigreze în Germania sau în Austria şi puţini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorşi, cei mai mulţi au emigrat după 1989. După 1960, în Bistrita era încă o populaţie germană bine reprezentată numeric. După 1964 a urmat perioada exodului în Germania, iar în 1989 saşii erau deja o raritate în Bistriţa. Conform datelor provizorii ale recensământului din 2011 privind populaţia stabilă, în Bistriţa-Năsăud mai sunt aproximativ 500 de locuitori de etnie germană.
De ce Ostermarkt? În perioada precreştină, popoarele germanice sărbătoreau în fiecare an venirea primăverii, aducând omagii zeiţei primăverii – Ostara. Sărbătoarea păgână a primăverii numită Ostarum avea loc la aceeaşi dată ca şi sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului. Ambele sărbători au devenit o sărbătoare creştină, iar numele vechi de Ostarum s-a schimbat în varianta germană Ostern (Paşte). În trecut, cele mai frumoase ouă vopsite erau cele din zona Bistriţei, ornate cu flori, spice de grâu, frunze de viţă de vie sau scrise cu diferite zicale pe care feciorii le dăruiau iubitelor. După ce erau vopsite, ouăle se atârnau pe crenguţe până în ziua de Paşti, când se puneau pe masă alături de celelalte bucate pascale.
Anul acesta, catolicii vor sărbători Paştele în 8 aprilie, iar ortodocşii vor celebra Învierea Domnului o săptămână mai târziu, în 15 aprilie.
Mai multe fotografii – pe pagina de facebook a ziarului nostru.
Adaugă comentariu