Otilia Berbecar: Munca la negru nu este un fenomen. Avem mai multe contracte de muncă

Fenomen interesant pe piaţa muncii. În ultimii trei ani, judeţul Bistriţa-Năsăud a pierdut peste 4600 de oameni activi, care munceau, dar, prin măsuri legislative şi controale, a scăzut vizibil munca la negru, potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud. În prezent, avem cu 12.000 mai mulţi salariaţi cărora li se plătesc dările la stat faţă de acum trei ani.

„Munca la negru nu este un fenomen. Sigur că nu îi găsim pe toţi care muncesc la negru, avem firme la care mergem în control pe domenii de activitate şi pe campanii. Dacă în 2013, din populaţia ocupată a judeţului Bistriţa-Năsăud, care era de 131.600 de persoane, aveam înregistrate 60.600 de contracte de muncă, astăzi, populaţia ocupată a scăzut, este de 127.000, şi avem 72.703 contracte de muncă. În decurs de trei ani, am crescut cu 12.000 de contracte de muncă. A scăzut numărul contractelor cu timp parţial în schimb fiindcă Guvernul bine a gândit şi a modificat legislaţia şi a impus să se plătească dările la salariul minim, integral, chiar dacă avea contract cu două ore, şi a fost o măsură foarte bună luată şi ca urmare a propunerilor pe care le-am făcut noi, din ţară „, a spus inspectorul şef al ITM, Otilia Berbecar.

Potrivit acesteia, 70% dintre persoanele care au contracte de muncă câştigă salariul minim pe economie.

„Majoritatea sunt cu salariul minim pe economie, dar ITM nu poate interveni pentru că nu are competenţă să intervină între angajator şi angajat. Ei îşi negociază clauzele din contract şi ei stau pe salar, nu noi. Avem nişte atribuţii foarte clare pe Legea 108. Dacă legea îmi spune că să verific garantarea în plată a salariului minim pe economie, nu intervin în negocierea salariului fiindcă nu avem voie. Dacă i-a dat salariul minim, din punctul nostru de vedere este în regulă, dacă nu i-a dat, îl sancţionăm. Dacă se repetă este infracţiune şi se poate sancţiona cu închisoare de la o lună la un an de zile sau cu amendă penală. Nu putem interveni să-i dea angajatului salariu mai mare”, a spus Otilia Berbecar.

Potrivit acesteia, ITM Bistriţa-Năsăud a dat anul acesta 155 de sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei privind relaţiile de muncă. Dintre acestea, 19 au fost amenzi şi 136 avertismente. Valoarea amenzilor a fost de 511.000 de lei din care s-a achitat suma de 49.000 de lei.

De asemenea, ITM a mai făcut 458 de controale privind sănătatea şi securitatea în muncă, ocazie cu care a stabilit 405 măsuri. A dat 10 amenzi, restul fiind avertismente.

„Aplicăm şi noi legea prevenţiei şi suntem alături şi de angajatori, şi de angajaţi”, a spus Berbecar.

ITM reaminteşte care sunt dezavantajele muncii la negru:

Persoana în cauza NU beneficiază de următoarele drepturi;

• NU vechime în muncă și în specialitate;
• NU pensie de boală și de limită de vârstă, ajutoare de boală, de deces, indemnizație de boală;
• NU indemnizație de șomaj, asigurare de sănătate etc. ;
• NU primesc salariul regulat, la date fixe;
• NU primesc sporuri cuvenite vechimii, de toxicitate, de condiții de muncă grele și periculoase;
• NU au un program de lucru normal;
• NU primesc indemnizații de șomaj și plăți compensatorii în caz de concedieri;
• NU beneficiază de spitalizare gratuită;
– NU primesc medicamente compensate;
– NU primesc nici concediu de odihnă și nici concediu pentru îngrijirea copilului până la vârstă de 2 ani;
• NU are acces pe piață creditelor bancare;
• NU poate primi tichete de masă.

Dezavantaje pentru angajator

Măsuri privind accidentele de la locul de muncă;

Nu poate avea un control legal asupra salariatului sau;

Nu beneficiază de subvenții din partea statului pentru angajarea anumitor categorii de persoane;

Persoanele fără forme legale de angajare pot produce pagube la locul de muncă fără a putea fi trase la răspundere materială

Nu se pot deconta legal cheltuieli cu salariile;

Înăsprirea sancțiunilor contravenționale precum și răspunderea penală;

Cine câștiga de pe urma muncii la negru? Nimeni.

Cine pierde? În primul rând angajatul și apoi angajatorul. Persoanele aflate în această situație au numai de pierdut, fiindu-le afectate pensia, siguranța materială a familiei și nu în ultimul rând sănătatea.

Ce e de făcut? Întocmiți o sesizare/petiție adresată Inspectoratului Teritorial de Muncă , care să conțină descrierea situației celui în cauză sau chiar a altora. Menționăm că salariații Inspectoratului Teritorial de Muncă sunt obligați prin lege să păstreze secretă identitatea celor care sesizează.

Modalități de transmitere a sesizării/petiției către Inspectoratul Teritorial de Muncă:
– Prin e-mail la adresă itmbistrita@itmbistrita. ro
– Prin fax la secretariatul instituției 0263/217711
– Prin prezentarea la registratură inspectoratului
– Prin poștă

Termene de soluționare a sesizării/petiției

Conform O. G. nr. 27/2002 modificată, autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.

În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul inițial de 30 zile cu cel mult 15 zile. În perioada termenelor legale, veți primi un răspuns oficial din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă asupra celor sesizate de dv.

Sancțiuni aplicabile angajatorului și persoanei care prestează activitate:

Conform Codului Muncii, art. 260, alin. 1), lit e), primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

De asemenea prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, se sancționează cu amendă de la 500 la 1000 lei;