”Am prins în bugetul anului 2014 500.000 de lei sprijin financiar pentru culte. În anii trecuţi am alocat 300.000 de lei, anul acesta am suplimentat la 500.000 de lei, iar propunerea mea într-o viitoare hotărâre de Consiliu Local, martie-aprilie, va fi să se aloce 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Deci urmează o altă hotărâre de Consiliu Local care va da destinaţia acestor bani, în funcţie de solicitările care există. În ceea ce priveşte Catedrala Mântuirii Neamului, eu personal cred că merită să transmitem un semnal de la Bistriţa că suntem parte a acestui neam, că suntem parte a ortodoxiei româneşti şi că susţinem acest monument al neamului românesc. Sigur că aceşti bani nu rezolvă problema, e vorba de peste 100 de milioane de euro, însă noi transmitem: da, suntem şi noi aici, suntem solidari, dorim să se construiască, credem că neamul românesc merită un monument important”, a declarat Creţu după aprobarea bugetului.
El a spus că ”de-a lungul istoriei s-au tot construit monumente din lemn care ba au ars, ba s-a întâmplat altceva cu ele, iar acum trebuie să construim şi noi durabil”: ”Cred că trebuie să lăsăm urme ale noastre în piatră, peste timp, iar Catedrala Mântuirii Neamului este o astfel de urmă. Din păcate, în istoria noastră nu ne-am mobilizat să construim lucruri importante atunci când era cazul, ne-am limitat la lucruri mai mici. Nu spun că mănăstirile din Moldova nu sunt frumoase, nu spun că Palatul Culturii sau alte palate nu sunt frumoase, dar ca neam trebuie să avem o biserică naţională, aşa cum se găseşte în oricare ţară civilizată din Europa. În perioada medievală târzie a existat o concurenţă între cultele religioase de a avea biserici mari, frumoase, impunătoare. Şi noi merităm acest lucru şi transmitem prin aceasta un semn: da, dorim să avem un simbol naţional al ortodoxiei”.
Ovidiu Creţu a precizat că este problema fiecărui oraş dacă acordă sau nu sprijin financiar construirii Catedralei Mântuirii Neamului. ”Dacă vrem să lăsăm totul pe seama Guvernului sau pe seama Bucureştiului, cred că greşim. Trebuie să ne implicăm. Dacă era o sumă foarte mare, care ne-ar fi afectat, atunci spuneam nu, dar atâta timp cât este o sumă simbolică prin care ne arătăm de fapt ataşamentul şi nu o contribuţie decisivă, trebuie să ne manifestăm ca atare. Şi alţi edili, dacă li s-ar fi cerut sume de genul ăsta, ar fi marşat pozitiv la o astfel de solicitare”, a comentat edilul.
Patriarhia Română a adresat o scrisoare reprezentanţilor autorităţilor locale pentru sprijin financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, ”un demers în conformitate cu Legea construirii Catedralei Mântuirii Neamului” care prevede că, la solicitarea Administraţiei patriarhale, autorităţile de stat centrale şi locale pot sprijini financiar edificarea viitoarei Catedrale patriarhale: ”Această prevedere a fost inclusă în lege deoarece construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect bisericesc naţional reprezentativ pentru poporul român majoritar ortodox, contribuabil în proporţie de 86% la bugetul de stat central şi la cele locale. Biserica Ortodoxă Română susţine cooperarea cu autorităţile publice centrale şi locale ale statului în folosul societăţii româneşti, fără nici un partizanat politic”.
Construcţia Catedralei Mântuirii Neamului a început în decembrie 2010. Viitoarea catedrală, de pe Dealul Arsenalului din Bucureşti, va avea 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime şi 120 metri înălţime, iar la slujbe vor putea participa 5.000 de credincioşi. Costul lucrărilor a fost estimat la 100 de milioane de euro.
Ce-ar fi primare sa dai din averea ta daca vrei semne ale ortodoxiei??Daca taica-tau a fost preot trebuie sa donam noi bani pentru biserici?Sa-ti fie rusine!!!!
În arhiva familiei mele am găsit un tichet care dovedeşte contribuţia “benevolă” a soacrei mele la construcţia Casei Scânteii (Casa Presei Libere, azi) din Bucureşti, construită între anii 1952–1957. Casa Scânteii a deținut recordul de cea mai mare structură din oraş între anii 1956–2007. O parte din fonduri s-au colectat prin subscripție publică „benevolă”, salariații primind astfel de tichete, care justificau lipsa banilor. Acestea aveau valorile de 5, 10, 20, 30, 50, 100, 200, 500 și 1000 de lei. Vă întreb acum, 7 feb. 2014, dle Primar: Cu ce a ajutat-o pe dânsa şi pe alţi oameni această construcţie mare din Bucureşti? Cu absolut nimic! Se vede că nu ştiţi să învăţaţi din greşelile trecutului, că nu vă puteţi desprinde de boala comuniştilor, grandomania patriotică inutilă… [vezi cum arata tichetul: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Casa_Scanteii_20.jpg%5D
Sa lasam urme peste timp, insa nu cu pretul stergerii urmelor lasate de altii. Cretu ar trebui sa stie ca in devenirea romaneasca a Bistritei nu Biserica Ortodoxa ci Biserica Romana Unita (greco-catolica) a jucat un rol hotarator. Trebuie stiut ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. Biserica de la Coroana a fost martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, intre care si Marea Unire de la 1018. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romana participanta la marele act al unirii, dupa ce “Credentialele” fusesera sfintite in aceasta biserica. De altfel daca tov. Cretu ar fi stiut ca numele de Piata Unirii in care se afla biserica, se trage de la Marea Unire, nu ar fi mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsii au pus stapanire si pe cladirile manastiresti incalcand cu nonsalanta legea retrocedarilor. Cu atat mai mult biserica si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate. Prin urmare, in loc sa se dea bani aiurea pentru Catedrala Neamului, ar trebui urmat exemplul Clujului unde IPS Bartolomeu a retrocedat biserica “Schimbarea la fata” care a apartinut greco-catolicilor si a construit impreuna cu municipalitatea in apropiere o biserica noua pentru ortodocsi.
Deci sa nu dam bani sa se refaca cresa de pe Balcescu, sa dam bani la o monstruozitate care numai ortodoxie nu simbolizeaza, ci doar grandomania unor popi si prostia pupatorilor de moaste….
Oare o sa mai putem sa mai ridicam capul vreodata de sub jugul tuturor imbecililor care au ajuns in functii inalte?
Mintea mea nu poate pentru ca sa priceapa cum poate sa ma mantuiasca zidurile unei catedrale impunatoare. Cu ce sunt eu mai bine privit in fata providentei ca am construit o catedrala cum alta nu-i, am cumparat astfel bunavointa lui Dumnezeu? Sa fim seriosi. Dumnezeu S-a intrupat printr-un suflet curat si a venit in lume intr-un loc saracacios, nu intr-un templu maret, nu intr-o familie bogata din punct de vedere material, ci intr-una bogata spiritual.
Am avut privilegiul de a vizita Vaticanul si, sincer, fiorul pe care il simt intr-o mica biserica de lemn de oriunde din tara asta, nu mi-a fost dat sa-l simt in cladirile impunatoare, muzee ale credintei create prin cumparare de acte de bunavointa. Cam tot asa o sa fie si cu aceasta catedrala a mantuirii noastre, facuta prin tot felul de donatii, ce in mintea celor ce o fac, conduc la ideea ca asa isi pot cumpara astfel un loc in imparatia cerurilor.
Toni nu mai minti ca ne-am saturat de iarna si din cauza ta ingheata Bistrita iara. Episcopul Bartolomeu nu a retrocedat Schimbarea la fata din Cluj ca nu era a lui. Au luat-o catolicii cu forta. Imi amintesc perfect ca eram la Cluj. Ortodocsii din Cluj au vrut sa intre cu forta in biserica si sa o ia inapoi dar episcopul le-a interzis si asa au ramas catolicii cu biserica. Stiu sigur asta ca eram acolo.
Cat aloca primaria unor centre de educare a minorilor cersetori? Cat aloca primaria unor centre de zi pentru copii autisti sau cu alte dizabilitati? Cat aloca primaria canalizarilor care sa permita tuturor sa aiba WC-uri functionale si dusuri in casa? Cat aloca primaria asfaltarii si intretinerii strazilor neasfaltate din oras? La cat timp ar vrea primarul sa rezolve probleme de educatie, sanatate sau igiena dupa construirea lacasurilor de cult, a Wonderlandului si tramvaiului care dupa parerea dumnealui, ne civilizeaza? Stimate domnule primar, in oras exista ACESTE probleme de civilizatie, pe care multi cetateni le considera mai urgente decat mantuirea si acordurile unor politicieni cu popii. Va intereseaza?