„Pădurea Transilvania” creşte de la an la an graţie miilor de voluntari din toată ţara pe care Asociaţia Tăşuleasa Social, condusă de Alin Uhlmann Uşeriu, reuşeşte să îi adune la acţiunile de împădurire cum este şi cea de azi.
„S-au înscris 1.500 de oameni din peste 20 de oraşe din ţară şi azi (sâmbătă – n.r.) plantăm zece hectare. Majoritatea voluntarilor sunt din 
din Cluj şi Bistriţa, dar şi din Cernavodă, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Piatra Neamţ, Bucureşti, cam de peste tot din ţară. Vrem să plantăm cât se taie. Într-o oră se taie 3 ha, noi vrem să plantăm tot atât. Am reuşit anul trecut să plantăm 10 ha la Budeşti. Am avut o rată de prindere de 87% potrivit unui studiu al ITRSV. Lucrurile acestea au sens. Dacă în România câteodată nu ai decât şansa exilului sau a umilinţei, aceste lucruri sunt cele care ne fac să ne ducem mai departe şi să fie comuniunea cu sens. Plantăm la Budeşti pentru că este o zonă din Transilvania poate cea mai săracă în păduri, doar 4% din suprafaţa comunei e acoperită cu păduri. Toate dealurile Transilvaniei ar trebui să primească o cuşmă fiindcă ţinta noastră este să ajungem la 35%. În ritmul acesta se va întâmpla în vreo 500 de ani. Deci trebuie să facem activităţi, să conştientizăm cât mai mult. Ce facem astăzi e foarte multă pedagogie. Trebuie să ne dăm seama că suntem în situaţia în care să avem grijă de pădure. Au grijă mulţi să o taie, noi avem grijă, într-un fel sau altul, să mărim suprafaţa împădurită, să vorbim cu lumea pentru că distanţa între drujbă şi inundaţie nu mai este aşa de mare. Trebuie să avem grijă de mediul înconjurător pentru că este esenţial pentru noi să trăim împreună cu el şi nu lângă el”, a spus Alin Uhlmann Uşeriu.
Subprefectul Ovidiu Frenţ, voluntar al Asociaţiei Tăşuleasa Social, nu a putut lipsi nici de această dată, fiind implicat atât personal, cât şi ca reprezentant al autorităţilor judeţene.
„Îi spuneam lui Alin că fenomenul Tăşuleasa nu îi mai aparţine. Dacă la început i s-au pus piedici chiar de către 
autorităţi, acum acest ONG a devenit un bulgăre tot mai mare care se rostogoleşte, s-au alăturat tot mai mulţi oameni. Prezenţa mea aici înseamnă nu doar că îmi place ideea de ecologie şi de mediu, ci şi faptului că eu cred că şi la o anumită vârstă se poate face pedagogie. Eu vreau să le demonstrez celor din generaţia mea sau chiar mai în vârstă că putem şi noi să ne reparăm greşelile din trecut şi să venim alături de tineri. Pădure înseamnă oxigen, oxigen înseamnă viaţă. Noi suntem cei care am tăiat pădurile României după Revoluţie, noi trebuie să le punem la loc. Prin poziţia pe care o am, ca subprefect, ajut Tăşuleasa Social nu doar ca voluntar. Am intermediat parteriatul acestei asociaţii cu instituţii ale statului fiindcă ar fi destul de greu să se desfăşoare acţiuni de o asemenea amploare. Dacă sunt 1500 de oameni azi, trebuie să existe acolo ambulanţă, poliţie, jandarmi ca să se desfăşoare această zi fără incidente. Mesajul meu e: luaţi exemplul Tăşuleasa şi multiplicaţi-l. Nu e nevoie să vină toată lumea aici. Se pot face multe acţiuni de acest gen oriunde. Toată lumea e liberă să ia aceste iniţiative, şcolile, instituţiile, ONG-urile, toată lumea poate face mici acţiuni de împădurire cum, de altfel, vom face sâmbăta viitoare când vom sărbători Ziau Arborelui”, a spus Ovidiu Frenţ.
Nici voluntarii din Tureac, comuna Tiha Bârgăului, nu au stat acasă. Ca de fiecare dată, copiii de pe Valea Bârgăului s-au alăturat cu bucurie să planteze la loc pădurea tăiată de alţii.
AICI O GALERIE FOTO DE LA ACȚIUNEA DE ÎMPĂDURIRE!
Foto: ndrei Dăscălescu
Va asteptăm la ocolul silvic Bistrița Bîrgaului sa plantăm ceva si pe la noi ca de tăiat se taie si se transporta noaptea pe răcoare sub supravegherea atentă a domnilor silvicultori sa nu cumva sa îi prindă cineva. Sa degradat mult datorită faptului ca în partizile agentilor umblă ciocănitorile si ciocănesc arborii care trebuie să dispară iar domnu Primar spune că io nu stiu deastea!
La Bistrita Bîrgăului trebuie să planteze si Țacăl ,Ďolca şî Pop că ei au şi manevrato de zece ani si au luat şpăgi la metru cub,
Mai sunt şi alți măi Mihai care sau îfruptat din pădurile comunei dar se fac că nu au ştiut de sutele de milioane care se dădeau şpagă la fiecare licitație şi se plîng că în comună nu sunt bani. Păi banii intră în buzunaru lor nu în caseria comunei.
Stati cuminti prieteni ca si la Prund se cară noapte de noapte cu camionete si remorci si nu vede nimeni. Circulati în jurul orelor 4-5 dimineata să vedeti jaf.