Parcul Naţional Munţii Rodnei, mai bogat în specii decât Delta Dunării. În ce s-au specializat rangerii

Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei face paşi importanţi în elaborarea şi implementarea unui sistem performant şi eficient de conservare a biodiversităţii din aria protejată, cea mai întinsă din Carpaţii Orientali. Prin proiectul, finanţat cu bani europeni, a fost realizată înclusiv Monografia Parcului Naţional Munţii Rodnei.

„E primul volum care cuprinde tot ce înseamnă floră şi faună în Munţii Rodnei. Pe baza acestui volum ne putem clasa pe primul loc în România. Avem peste 6500 de specii de floră şi faună inventariate. Nici măcar Delta Dunării care se întinde pe 500.000 de hectare, nu pe 47.000 de hectare ca şi Parcul Naţional Munţii Rodnei, nu ne întrece. Asta înseamnă că interesul pentru zonă a fost deosebit încă din 18000 până în prezent. Botaniştii, alte persoane interesate de floră şi faună, şi-au manifestat interesul pentru parc, ceea ce înseamnă undeva în topul celor care au studiat flora şi fauna. Mai mult decât atât, Institutul de Cercetări Biologice de al Cluj, în urma unor studii, a scos în evidenţă faptul că Munţii Rodnei sunt pe primul loc în România la gradul de endemicitate al florei. Asta înseamnă că cele mai multe specii care îşi au refugiul în zonă alpină şi subalpină se găsesc în Munţii Rodnei. E o zonă foarte importantă şi foarte vulnerabilă în acelaşi timp. De aceea, trebuie să avem grijă cum se face managementul fiindcă, dacă noi dorim dezvoltarea zonei, turism şi aşa mai departe, s-ar putea ca partea de conservare să treacă în plan secund, ceea ce nu e de dorit. Trebuie să vedem cum vom acţiona în viitor”, a spus biologul Claudiu Iuşan, manager de proiect, într-o conferinţă de presă.

El a explicat că, până acum s-au realizat protocoale de monitorizare pentru principalele specii şi habitate, s-a achiziţionat echipament necesar pentru evaluarea şi monitorizarea speciilor de interes comunitar şi s-a realizat „Ghidul de specii şi habitate comunitare în PNMR”, toate acestea reprezentând peste 63% din valoarea eligibilă a proiectului de 321.911 lei.

„S-au achiziţionat softuri responsabile de cartare, de creare de baze de date, softuri cu care poţi suprapune anumite lucruri. Au costat o grămadă de bani, dar sunt foarte eficiente. Lucrăm cu ele, avem şase oameni din APNMR care s-au instruit şi le ştiu utiliza. De asemenea, Administraţia Parcului a beneficiat de un curs de interpretarea peisajului. E o nouă direcţie în Europa să instruieşti oamenii să povestească despre ceea ce îi înconjoară. Pe turişti nu îi interesează să le explici în latină denumirile de specii. Trebuie ca omul să înţeleagă, să fie adus în poveste, trebuie să-l legi de mitologia zonei, de legendele ei, astfel încât să-l atragi pe acea zonă, iar când ajunge acasă să nu uite povestea şi să o disperseze la alţii”, a spus Claudiu Iuşan.

Biologul a explicat că resursele naturale din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt o adevărată comoară, nefiind alterate. „Germania lucrează pe restaurare ecologică de ani de zile cu bani foarte grei. Noi le avem, nici nu ne gândim la restaurare ecologică. De fapt nici nu ştim ce să facem cu ele. De acum, în fiecare proiect, vom face un curs de interpretare a peisajului fiindcă sunt foarte importante pentru rangeri. Meseria lor nu e să stea de pază şi să sune la 112 că se fură lemne. Un ranger trebuie să meargă cu turişti în lacuri glaciare, la marmote şi aşa mai departe. E un aspect foarte important. Vrem să aduce experţi din Anglia şi Germania, dar achiziţiile pe plan internaţional sunt dificile. Cu 25.000 de euro, bani pe care îi avem noi prevăzuţi, nu putem aduce experţi buni din Aglia. Nu vine nimeni. Din păcate, în România nu există firmă cu experienţă în domeniu”, a mai spus Claudiu Iuşan.