Parcul Munții Rodnei vizitat de peste 45.000 de oameni, atrași de unicitatea lui

Parcul Național Munții Rodnei, cea mai întinsă arie protejată din Carpații Orientali, a fost vizitat anul acesta de peste 45.000 de oameni, potrivit estimărilor făcute de administrația ariei protejate, de la drumeți la cercetători interesați de unicitatea zonei.

”Munții Rodnei au găzduit un număr destul de ridicat de vizitatori. Din calculele noastre, în jur de 45.000 de vizitatori au trecut pe potecile Munților Rodnei – pe baza chestionarelor pe care le-am aplicat. În localitățile limitrofe se practică agroturism, un turism rural și acesta poate fi înglobat sub umbrela ecoturismului fiindcă se fac drumeții în Munții Rodnei, este un turism practicat de unii doar pe zona masivului, unul de creastă, cu campări – este de fapt turismul pe care ni-l dorim cel mai mult, ca oamenii să vină să stea o zi, două, trei, să parcurgă o parte din creasta Munților Rodnei – și este un turism de recreere, agreat de mulți, să viziteze anumite obiective. De exemplu, mare parte dintre turiști vin pentru vizitarea Cascadei Cailor, una dintre cele mai frumoase cascade din România unde este telescaun și o telegondolă – asta în partea de nord – însă și partea sudică avem lacurile glaciare și zona Cormaia cu cascade amenajate, iar vizitatorii vin să petreacă o zi, două sau trei în aceste zone.

Mai este un turism de nișă practicat de cei care vor să vadă anumite spectacole ale naturii. Acum e sezonul boncănitului la cerbi și vin expres pentru asta. Sunt turiști care vin primăvara pentru a observa rotitul cocoșului de mesteacăn sau de munte. Cocoșul de mesteacăn e cantona în Rodnei, puțin în Munții Maramureșului și în Suhardului. Sunt turiști care vin să observe rutul caprelor negre care se întâmplă chiar în această perioadă. E o nișă de turiști pe care vrem să o atragem în continuare pentru că, de fapt, asta înseamnă un parc național: să promovezi ceva ce înseamnă o valoare adăugată zonei. Dar și ecoturismul, agroturismul aduc foarte mulți turiști, iar 45.000 de oameni care vin într-un an sunt puțini. Acest masiv are o capacitate de a susține mult mai mulți, doar că va trebui dezvoltată infrastructura turistică, potecile tematice. Sunt 23-24 de trasee turistice omologate, însă doar o parte sunt vizitate fiindcă restul sunt destul de puțin promovate”, a spus biologul Claudiu Iușan într-o emisiune la postul local de televiziune Sîngeorz TV.

Potrivit acestuia, încă de la înființarea Parcului Național Munții Rodnei, în 2004, atragerea tinerilor spre natură a fost o țintă. În total s-au derulat peste 50 de proiecte numai pentru ei în colaborare cu autoritățile locale.

”În special cu Primăria Sângeorz-Băi și cu școlile, am derulat acele tabere Junior Ranger, tabere mixte, în care am integrat și inventarierea, monitorizarea biodiversității să înțeleagă copiii de ce e important să avem pârși, lilieci, etc., după care am înglobat și elemente de promovarea antreprenoriatului de mediu astfel încât să le dăm niște idei celor tineri. Am colectat plante medicinale, aromatice și le-am folosit pentru a crea săpunuri, niște lumânări, am încercat să vopsim straie populare cu aceste plante, ouă de Paște, astfel încât tinerii să înțeleagă că aceste cunoștințe tradiționale sunt prea puțin utilizate, dar trebuie să ducem mai departe aceste lucruri. Sunt niște idei de viitor. Peste 40 de tabere s-au derulat până în prezent, iar unii tineri care au participat la ele au câștigat olimpiade la nivel național sau internațional de biologie, de silvicultură. Ne bucurăm că unii dintre au devenit oameni de decizie pe latură de mediu”, a spus Claudiu Iușan.

Peste 30 de tineri au mers în Spania, Franța, Germania și Anglia la un schimb de experiență cu alte parcuri naționale

”Avem trei volume, trei ghiduri de bună colaborare participativă în domeniul biodiversității în Munții Rodnei. Aproape a devenit un brevet al Munților Rodnei o colaborare între administrația parcului, ONG-uri, școli, universități și muzee. Am implicat școlile în monitorizare și colectarea unor date despre anumite specii rare, vulnerabile. Cu acele date colectate s-au luat niște decizii la administrația parcului în legătură cu ce putem face, s-au identificat amenințări. Avem un ghid al voluntarului în Munților Rodnei și ca o concluzie putem spune că implicarea tinerilor e din ce în ce mai mare. Avem numeroase solicitări din partea unor școli și universități să desfășoare activități cu latură științifică, astfel încât să inventariem anumite specii, să identificăm anumite habitate și să vedem de ce este important muntele și pentru ce, iar informațiile respective să le transformăm în mesaje publice astfel încât toată lumea să înțeleagă că avem o zonă extraordinară care merită promovată”, a adăugat el.

Toamna, anotimpul perfect pentru drumeții

”E un sezon când atmosfera e clară, perioada e destul de stabilă meteorologic și e sezonul schimbării. Vedem pădurile care se transformă și apare acel pastel de toamnă, e o splendoare să străbați potecile din Munții Rodnei, să vezi pastelurile de maro și, pe lângă natura în sine, apar schimbări în comportamentul animalelor. Avem un rotit fals la cocoșul de meșteacăn, la cel de munte, la ieruncă. Păsările își schimbă penajul, se pregătesc de iarnă și rotitul lor e un spectacol al naturii. Sunt păsări poligame care au un harem, pe lângă ierunca își caută perechea cu care rămâne pe viață. Avem rutul caprelor negre, acum încep să-și formeze ciopoarele. Masculii dominanți încearcă să atragă femelele, au grohăitul acela prin care degajă o măreție și înlătură masculii care nu sunt pregătiți să preia ciopoarele, își marchează olfactiv teritoriul. Apoi avem boncănitul la cerbi, un adevărat spectacol. De dimineața până seara îi auzi, dar și îi vezi. Apoi, toate animalele se pregătesc de iarnă”.

Cum trebuie să ne comportăm pe munte

Potrivit biologului, nu trebuie lăsate deșeuri pe munte sub nicio formă, nici într-un caz lângă cort. Ele trebuie păstrate în recipiente închise ca animalele de pradă să nu simtă mirosul. Nu trebuie făcut foc, cu atât mai mult cu cât în Parcul Național Munții Rodnei focul e interzis. Sunt 10 locuri de campare în care se pot folosi butelii, dar fără foc.

”În mod normal, ca să prevină interacțiunea cu un urs, turiștii ar trebui să poarte la ei clopoței foarte mici care se agață de rucsac și emit un sunet. Usul aude și evită contactul cu omul. E un animal foarte inteligent și nu interacționează cu omul decât dacă e surprins când doarme sau are pui. Sprayul antiurs e indicat să-l aibă orice drumeț. Să nu se abată de la traseele turistice care sunt marcate și dau o stare de siguranță în sensul că e panta normală pe care se poate merge, să nu se facă zgomot mare care deranjează animalele sălbatice, caprele negre, marmotele, cerbii, urșii, care nu se mai pot hrăni fiindcă evită acele zone. Sunt reguli de decență. Dacă respectăm muntele și el ne respectă pe noi. Echipamentul trebuie să fie adecvat. Trebuie urmărită prognoza meteo fiindcă dau de furcă condițiile meteo nefavorabile. Bocanci, lanternă, toate sunt importante. Culorile hainbelor e bine să fie terne dacă vrem să vedem capre negre sau marmote. Să nu distrugem, să nu lăsăm decât urma pașilor noștri în natură, să nu ducem cu noi nimic acasă, să lăsăm natura așa cum e ea”, a spus Claudiu Iușan.

Specii cu risc ridicat de dispariție

”Păiușul lui Porcius, este un rogoz, care crește până la 1-1,5 metri, o floare albastră frumoasă, descoperită de Florian Porcius în 1903-1904. Exemplarele sunt la Grădina Botanică Cluj. Timp de o sută de ani nu a mai fost găsit. În urmă cu câțiva ani, niște botaniști tineri au venit în Munții Rodnei și au identificat specia. Acum, Păiușul lui Porcius este în Munții Rodnei, dar pe o suprafață mică, de 5-10 mp. Noi încercăm să protejăm specia care aproape a dispărut din caza suprapășunatului fiindcă e foarte sensibilă la nitriți și nitrați. Sunt destul de multe specii care au dispărut, iar altele sunt predispuse la dispariție fiindcă încălzirea climatică își spune cuvântul”, a menționat Claudiu Iușan.

Institutul de Cercetări Biologice de la Cluj, în colaborare cu alte peste 30 de instituții de profil din Europa, face de peste trei decenii un proiect de cercetare a influențelor climatice asupra florei.

”Pietrosul Mare e o zonă pilot unde sunt echipamente ce monitorizează ph la nivelul solului pe timpul unui an, iar rezultatele cercetărilor arată că, în 20 de ani, schimbările climatice se pot observa la nivelul florei. Sunt specii de plante subalpine care nu aveau ce căuta în zonă și acum încep să urce, se duc cât mai sus, iar unele specii alpine dispar fiindcă cele subalpine sunt invazive. Noi ne străduim să protejăm măcar acele acele emblematice cum e Opaițul Munților Rodnei. Deocamdată nu e amenințat, dar nu știm cât va rezista. Un exemplu din lumea animală e Cocoșul de mesteacăn care și-a găsit refugiul în zonele glaciare. E un efect al schimbărilor climatice. Sunt speciile acestea invazive, Cartoful sălbatic care va acoperi toată Valea Someșului sau ambrozia care determină alergii. Va fi o provocare pentru noi să controlăm aceste specii care cotropesc și înlătură speciile zonale care nu mai fac față”, a explicat Claudiu Iușan.

250 de specii și animale vulnerabile sunt pe lista roșie a Munților Rodnei

”Parcul Național Munții Rodnei este un sanctuar natural, un laborator viu. Nu degeaba din anii 1700 interesul cercetătorilor pentru cele mai înalte piscuri din Carpații Orientali a fost un magnet. Momentan avem un inventar de peste 8000 de specii de floră și faună. Suntem pe locul doi în România, după Delta Dunării. Avem specii pe care doar aici le vezi, sunt peste 100 de specii endemice la nivelul Carpaților. E această constelație de habitate, lacuri glaciare, peșteri, urmele ursului de cavernă în Peștera Tăușoare. Avem foarte multe solicitări de cercetare în Munții Rodnei. Sunt elemente care atrag oamenii. Cu această unicitate te naști: o ai sau nu și cu ea trebuie să fim mândri. Pentru multe persoane pentru comunitățile locale este ca un timbru, dar pentru cei din exterior este un termen de comparație”.

Despre extinderea ariilor protejate

”Cred că s-a înțeles greșit situația. Conform PNRR, s-au propus niște reforme inclusiv al sistemului de protecție a ariilor protejate. Există o strategie de mediu pentru biodiversitate la nivelul UE astfel încât țările europene să ajungă la anumiți indici. Pe ariile acestea de protecție strictă, aproape de nonintervenție, care se regăsesc în cele 14 parcuri naționale și 16 parcuri naturale, aceste zone s-au delimitat. Aceste zone de protecție strictă, conform standardelor europene – ar trebui să ajungă la 3%. La nivelul României este de 1%. Ministerul Mediului – și nu e vorba de administrațiile de parcuri – încearcă să găsească soluții ca, dacă nu se poate în parcuri naționale să se ridice restricția în anumite zone, să găsească enclave, anumite insule, în care anumite habitate – păduri virgine, turbării, zone de stâncării, care au cât o valoare din punctul de vedere al biodiversității – să fie incluse într-un cadru de arii protejate astfel să se ajungă la 3%, să se evite un infrigement. Acum se face doar un studiu. Ministerul a trimis înștiințări prin care s-au propus anumite zone – corpuri de pădure, turbării, stâncării – și se solicită părerea comunităților dacă sunt acele zone adecvate sau nu. Ele nu vor ține de parcurile naționale, probabil vor avea alt statut, probabil vor fi preluate într-un fel de custodie de administrațiile locale și ele le vor administra. Cred că nu ar trebui să sărim foarte mult în sus și să facem scandal fiindcă Ministerul Mediului nu va putea declara aceste zone de protecție strictă fără avizul comunităților locale și proprietarilor. Deocamdată e la nivel de studiu. Fiecare comună care a primit astfel de solicitări va trebui să analizeze, dacă are alte propuneri să le transmită și se va decide probabil la nivel județean. Nu știu dacă e rău sau nu. România a aderat la UE cu niște solicitări. Avem una dintre cele mai bogate diversități biologice la nivel european. Când ai așa ceva, vin și niște condiții. Trebuie să ne aliniem puțin la strategiile europene. Alte țări au 25% arii protejate, pe când România are doar 24%”.