Dobra şi Dolha, printre susţinătorii legii “timbrului cultural” care va duce la scumpirea cărţilor

Potrivit portalului ştiripesurse.ro, proiectul a fost adoptat tacit în Senat în decembrie 2014 şi se află la un pas de votul din Camera Deputaţilor. Chiar şi Guvernul a emis un aviz pozitiv, cu unele completări. Potrivit calculelor făcute de jurnaliştii de la “Adevărul”, din preţul unei cărţi de 10 lei, 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani vor merge la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori, în fapt la Uniunea Scriitorilor din România.

Cu alte cuvinte, iniţiatorii legii, pe care o susţin cu semnăturile lor deputatul Stelian Dolha şi senatorul Dorin Dobra, – ultimul fiind chiar profesor universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj – nu fac altceva decât să sprijine un grup restrâns de persoane care îşi acordă premii unele alora şi publică reviste fără niciun interes larg.

De altfel, şi marile edituri se opun timbrului cultural. Polirom a transmis poziţia sa publică: „Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu. Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este în prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate în prezent în România – de 20 lei -, creşterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice, şi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creşteri medii de preţuri de circa 7 – 8% faţă de cele actuale”.

Potrivit editurii Nemira, proiectul de lege nu menţionează modul în care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din România, lucru sesizat şi în Avizul Comisiei legislative din Senatul României. Prin urmare, editurile solicită ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.

Preşedintele editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, reprezentantul edituriilor, a spus că este împotriva acestui timbru cultural, fiind o practică unică în Europa.  „În principiu, sunt împotriva timbrului cultural ca atare, pentru că e o practică unică în Europa, numai în România există aşa ceva. Uniunile de creaţie sunt asociaţii profesioniste private, care pot să-şi gestioneze singure nevoile pe care le au. Faptul că o entitate privată apelează la stat pentru a-i fi luat din patrimoniu acestei alte entităţi private o parte, este un lucru care în UE nu e acceptat şi nu e acceptabil în sine. Deci, legea timbrului pe fond are un viciu juridic. Dacă ne raportăm la legea care a existat şi care există şi care funcţionează şi o luăm ca atare şi ne încadrăm în cerinţele acestei legi, este un lucru înăuntrul căruia am funcţionat de ani de zile. Dacă mă întrebaţi ce e de preferat între legea cea veche şi noul proiecte de lege, şi asta a rezultat din discuţia pe care am avut-o astăzi la comisie, noul proiect de lege are vicii juridice şi morale mult mai mari decât legea actuală”, a explicat Liiceanu. El a spus că administrarea acestei taxe creşte preţul cărţii.

„De fapt, toată administrarea acestei taxe, cu tot ce presupune: avansarea banilor, cumpărarea timbrului şi cheltuielile de logistică ale producătorului, în speţă ale editorului în cazul acesta, în jurul timbrului ca atare, cresc preţul cărţii”, a adăugat Liiceanu.

De altfel, acelaşi Varujan Vosganian a mai iniţiat o lege prin care membrii USR să primească pensii cu 50% mai mari. În Bistriţa-Năsăud sunt numeroşi scriitori care se bucură de acest privilegiu.

Uniunea Scriitorilor din România este o asociaţie de creaţie, profesională şi sindicală a scriitorilor structurată în douăsprezece filiale regionale, la care se adaugă filiala Chişinău. Ea numără numără astăzi aproximativ 2500 de membri. Deşi Bistriţa are foarte mulţi mânuitori ai condeiului, la noi nu funcţionează încă o filială, scriitorii noştri activând la cele din Cluj-Napoca, Târgu Mureş sau Sibiu. Cotizaţia este de 100 lei pe an atât pentru membrii activi, cât şi pentru pensionari. Pentru neplata cotizaţiei timp de un an, se aplică suspendarea din drepturi. În momentul plăţii cotizaţiei pe toată perioada restantă, membrul USR e repus în drepturi. Aportul financiar este uneori nesemnificativ faţă de beneficii.

Printre scriitorii bistriţeni membri ai USR se numără Alexandru Cristian Miloş, Elena M. Câmpan, Dorel Cosma, Dumitru Munteanu, Emil Dreptate, Melania Cuc şi mulţi alţii. O parte sunt deja pensionari şi se bucură de privilegiul de a fi scris cărţi mai mult sau mai puţin cunoscute.

În USR se intră în baza unei cereri, însoţită de memoriul de activitate, la care se anexează extrase din presă cu privire la activitatea literară a celui în cauză, împreună cu câte un exemplar din lucrările publicate sau cu afişele pieselor reprezentate. Se mai anexează şi trei recomandări scrise ale unor scriitori, membri ai Uniunii, cu o vechime de cel puţin 5 ani.