Municipalitatea intenționează să solicite fonduri europene, prin Programul Operațional Regional atunci când se va deschide axa de finanțare, în primul rând pentru reabilitarea mai multor clădiri din zona educațională: cinci clădiri de grădiniță (se va construi grădinița nr. 2 și se vor reabilita ”Căsuța cu povești” de pe str. Zimbrului, grădinițele de pe Aleea Plăieșului, de pe str. Andrei Mureșanu, ”Dumbrava Minunată” de pe str. Ecaterina Teodoroiu), Liceul Tehnologic de Servicii, Colegiul Tehnic ”Grigore Moisil” în două faze simultan, Șc. Gimnazială nr. 4, Șc. Gimnazială nr. 1 inclusiv construcția sălii de sport, Șc. Gimnazială ”Lucian Blaga”.
Primarul Ovidiu Crețu a mai spus la AS TV că proiectul de restaurare a Bisericii Evanghelice este cel mai avansat din punctul de vedere al verificărilor, în 2017 urmând să înceapă lucrările pentru finalizarea ei.
Căminul Cultural din Slătinița și centrul localității componente Slătinița reprezintă un alt proiect de realizat, alături de Centrul de zi pentru persoane vârstnice din str. O. Goga și reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, până în acest moment fiind depuse documentațiile pentru 51 de blocuri. Alte 23 de blocuri vor intra pe o nouă sesiune.
Linia verde de transport public este unul dintre proiectele foarte importante ale administrației, a precizat Ovidiu Crețu, care așteaptă deschiderea axei de finanțare.
Proiectul ”Cetatea Medievală Bistrița” va fi depus și el. ”Din păcate, am fost blocați la Ministerul Culturii. A trebuit să se schimbe Guvernul, să ajungă secretar de stat Alexandru Pugna pentru ca acea comisie să ne dea avizul, dar acum așteptăm o altă sesiune de depunere. A fost una, pe care am ratat-o”, a explicat primarul.
Piste pentru cicliști (28 km), reabilitarea străzilor Gării, Decebal, Andrei Mureșanu, Decebal, Centrul intermodal de transport și reabilitarea unor străzi din centrul istoric sunt alte investiții pentru care municipalitatea va cere bani europeni.
Primăria Bistrița va încerca să depună și câteva proiecte prin PNDL: modernizarea clădiri vechi a Colegiului Național ”Liviu Rebreanu”, Aqua Park în Wonderland (în caz că nu vor fi eligibile se va contracta un împrumut bancar), Liceul de Muzică ”Tudor Jarda”, utilități și drum de acces în Wonderland. ”Dacă nu vom primi bani prin PNDL, vom face un împrumut pentru a realiza aceste obiective”, a precizat Ovidiu Crețu.
Pe cand parcari?Daca te duci la spitale nu ai unde parca daca te duci la finante nu ai unde parca,daca te duci la liceele mari,daca te duci la Winmark ,etc. ,tot asa?
„A trebuit să se schimbe Guvernul, să ajungă secretar de stat Alexandru Pugna pentru ca acea comisie să ne dea avizul…”
Cu alte cuvinte primarul spune ca Pugna a facut trafic de influenta sa se dea avizul !? Destul de grav…
Mai Georgica,mai bine sa nu se faca,nu? Fain! Ce fel de bistritean esti,maica? Sau poate nu esti bistritean, esti din Salva!
Dar in Ghinda chiar nu faceti nimic?
Nici o piatra nici o molecula de asfalt?
Iar platim impozite si ne uitam cu periscopul la partie?
Cretu o tine langa cu Centrul intermodal de transport care in fond este o tampenie. Ce rost are acea platforma de beton cocotata peste peroanele de tren cu atat mai mult cu cat activitatea feroviara in gara Bistrita se reduce la doar cateva trenuri de calatori. In plus, este o solutie complicata, costisitoare si inutila avand in vedere ca la cate trenuri si ce fel de trenuri vin sau pleaca, sala de asteptare si peroanele stau mai mult goale. Prin urmare, nu are nici o noima sa mai faci o platforma suspendata sub care nu se intampla nimic.
Pe de alta parte nu se rezolva nici problema fluidizarii circulatiei auto in zona garii. Dimpotriva, accesul pe platforma presupune construirea unor rampe care complica si mai mult circulatia, intrucat strazile din jurul garii sunt inguste. De aceea, o solutie mai realista si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela noua. Daca se muta si activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de platforma suspendata. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intra si ies trenurile de calatori. Oricum circulatia feroviara spre Bistrita Bargaului este extrem de redusa ceea ce permite realizarea legaturii intre strada Garii si Tarpiului printr-o trecere la nivel cu calea ferata, asa cum a fost inainte.
In felul acesta s-ar putea deschide nu doar circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici, dar si in zona strazii Romana, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferata.