Social

Peste 5000 de proprietari de apartamente din Bistrița intră în iarnă fără teama de facturi mari la gaz

Valul de aer polar își face simțită tot mai mult prezența și la Bistrița, iar vremea rece ne duce deja cu gândul la facturile mari de gaz din perioada iernii. Mai puțin îngrijorați sunt proprietarii a peste 5000 de apartamente din Bistrița care, începând din 2011 și până în prezent, au fost reabilitate termic preponderent cu bani de la Guvern și europeni.

”În acest moment, vorbim despre circa 22.000 de apartamente eligibile care pot beneficia de reabilitările termice pe care le-au constituit diversele forme de finanțare fie de la bugetul de stat, fie de la UE. Din acest număr de 22.000 de apartamente, în acest moment 5294 sunt deja reabilitate. Pe lângă acestea, mai sunt 277 de în lucru cu termen de finalizare în această toamnă sau primăvara anului viitor și alte 703 apartamente pentru care am depus documentațiile, sunt în diverse etape ale analizei, dar cu șanse mari să încheiem și aceste contracte și să obținem finanțarea pentru ele”, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistrița, Mihai Ruști.

Potrivit sursei citate, printr-un program al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului au fost izolate termic între 2010 și 2011 un număr de 808 apartamente din 24 de blocuri, iar prin Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013 între anii 2014-2016 alte 2226 de apartamente din 32 de blocuri.

Prin Programul Operațional Regional 2014-2020, între 2018 și 2019, au fost reabilitate termic 2260 de apartamente din 50 de blocuri.

În total, sunt cu lucrările gata 106 blocuri cu 5294 de apartamente.

În prezent, în lucru sunt șapte blocuri cu 277 de apartamente pe POR 2014-2020, urmând ca șantierele să fie închise anul viitor, iar în procedura de achiziție a lucrărilor prin același program mai sunt 17 blocuri cu 703 apartamente. Până în 2020, există șanse mari ca un număr total de 130 de blocuri cu 6274 de apartamente să fie reabilitate termic.

”Toate semnalele pe care le avem de la beneficiarii apartamentelor deja reabilitate sunt că aceste costuri cu încălzirea scad semnificativ. Sigur că vorbim de procente diferite în funcție de elementele de construcție ale fiecărui bloc, dar cert este că aceste economii sunt importante. Oamenii vin spre noi și cer chiar ei ca blocurile în care locuiesc să intre în reabilitare în contextul în care, la început, acest proiect era privit cu o oarecare rezervă”, a spus Mihai Ruști.

În plus, în afară de confortul termic, s-a mai schimbat la față și orașul.

Reabilitarea termică înseamnă creşterea performanţei energetice a clădirilor prin aplicarea de materiale termoizolante pe pereţii exteriori, planșeul peste subsol, pe terase şi prin modernizarea instalaţiilor de încalzire, înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare cu altele mai performante energetic. Măsurile de reabilitare termică urmăresc îmbunătăţirea confortului termic în locuinţe şi totodată reducerea consumurilor energetice ale clădirii.

Programul de reabilitare termică este un program naţional iniţiat în anul 2005 de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în colaborare cu autorităţile publice locale.

OUG Nr. 18 din 4 martie 2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe stabileşte lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi ale asociaţiilor de proprietari.

Realizarea lucrărilor de intervenţie are ca scop creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi, implicit, reducerea consumurilor energetice necesare climatizării locuinţei, atât pe perioada iernii cât și pe timp de caniculă. Prin lucrările efectuate se vizează reducerea consumului anual specific pentru încălzire – sub 100 kwh/mp, în condiţiile în care, consumul de energie este cuprins în prezent între 180 kWh/mp şi 240 kWh/mp.

În baza unui studiu efectuat de Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice pe o clădire de locuit multietajată (P+10E), s-a constatat că prin pereţii exteriori se pierde aproximativ 33% din energia termică totală consumată, prin acoperişul şi planşeul peste subsol neizolate se pierde aproximativ 11%, iar restul prin ferestre şi uşi. Prin programul de reabilitare energetică a imobilelor se va obține o scădere a consumului de energie şi implicit a costurilor de întreţinere cu aproximativ 40-60% din valorile actuale, reducerea emisiilor poluante generate de consumul de energie şi nu în ultimul rând, îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a confortului termic.

Conform noului act normativ, finanţarea executării lucrărilor de intervenţie se asigură astfel:

  • În proporţie de 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
  • În proporţie de 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite
  • 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.
  • Costurile de proiectare a lucrărilor de intervenţie vor fi suportate integral din bugetele locale.

4 comentarii

  • Este o nedreptate faptul că se izolează blocuri private din bani publici. Impozitele mele aș vrea să meargă la școli, la spitale, la asfaltări, nu la izolarea unor locuințe private. Casele nu se vor izola niciodată din banii primăriei, ar fi chiar ciudat ca ditamai viloacele de sute de mii euro si cu garajul plin de limuzine să fie izolate gratis de o echipă de romi din Tulcea. Lăsând comicul situației la o parte, sunt de părere că primăria i-ar putea scuti de impozit pe 10 ani pe cei care își izolează singuri locuințele.

  • O sa va treziti cat de curand cu Tobacii si Coricosandrii direct in blid si sub perina. Vine vremea cand o sa va saturati de polistiren. De vata minerala condensata si izolatii sanatoase din lana de oaie care in prezent i se da foc ati auzit ? Stiti ca Germania, Austria, Franta o produce si o foloseste din plin in constructii ?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.