Peste cinci sute de mormane de gunoi depozitate aiurea în tot judeţul, vizibile pe aplicaţia TrashOut

Grupul de Acţiune Locală GAL Ruralis i-a invitat, sâmbătă, pe iubitorii naturii, la o acţiune de ecologizare a râului Bistriţa pe traseul puntea suspendată pietonabilă din vecinătatea Lacului de agrement MHC până la puntea suspendată pietonabilă din dreptul Spitalului TBC. Cu acest prilej, au fost montate tăbliţe cu mesaje pentru protecţia râului Bistriţa şi a mediului natural.

Am folosit şi noi prilejul pentru a discuta despre oportunitatea şi utilitatea identificării şi gestionării mormanelor/gropilor de gunoi din natură cu ajutorul aplicaţiei gratuite pentru smartphone TrashOut cu Cristian Ţetcu, reprezentantul GAL Ruralis:.

„E vorba de un proiect pe care îl derulăm în parteneriat cu Primăria Bistriţa. Se numeşte Formul Energie +20 şi, prin intermediul lui, ne-am propus o gestionare a deşeurilor din mediul natural şi de identificarea lor cu ajutorul unui soft. Se numeşte TrashOut. Aplicaţia este o iniţiativă mondială care îşi propune să dea posibilitateaunor cetăţeni, oricui doreşte, să-şi descarce aplicaţia pe un smartphone cu GPS şi, la o ieşirea la iarbă verde, de exemplu, dacă găseşte un morman de gunoi, îl fotografiază, fotografia se pune cu coordonate GPS pe o hartă virtuală pe care o poate vedea oricine. Din momentul acela, având şi fotografia, şi detalii tehnice – tipul deşeurilor şi cantitatea – oricine îşi poate propune să ecologizeze zona. Dacă cineva ara vea iniţiativa la Colibiţa ar putea foarte bine ca o anumită persoană să pună pe TrashOut aceste gunoaie şi o altă echipă să facă ecologizarea. E posibil, la fel, ca cineva să facă un proiect concret sau să vină cu o propunere la nivelul Consiliului Local sau al celui Judeţean sau chiar să facă o reclamaţie la Garda de Mediu”, a spus Cristian Ţetcu.

El a explicat că aplicaţia permite celor care o accesează să vadă ce cantitate de deşeuri există în locul respectiv, ce fel de deşeuri sunt. „În acest moment, chiar dacă nu este foarte relevant fiindcă nu am aplicat în tot judeţul, doar în municipiu şi în jurul acestuia – şi ne referim la arii naturale, nu la oraş – avem în jur de 200 de moemane în jurul municipiului, majoritatea în Pădurea Codrişor, Slătiniţa, Sigmir, iar în judeţ, din ce am monirorizat până acum, puţin din Valea Şieului şi a Someşului, am ajuns la 400-500 de mormane. Noi considerăm că discutăm de câteva mii astfel de depozite în arii naturale şi de cantităţi impresionante. Problema care se ridică şi pe care o descoperim cu ajutorul TrashOut este că aceste gunoaie au ajuns la stadiul istoric, nedegradat într-o măsură foarte mare, neintegrat în natură fiindcă vorbim de PET-uri şi plastic care nu se integrează natural şi ne confruntăm şi cu lipsa resurselor pentru a face ecologizare în zonele respective. E extraordinar de greu”, a spus Ţetcu.

Potrivit sursei citate, fiind vorba de atât de multe gunoaie, ele nu pot fi adunate doar cu voluntari, ci ar trebui găsită o altă strategie dacă autorităţile vor ca mediul să fie curat şi să ajute turismul. „Constat, cu surprindere, că aproape tot ce se face la nivel administrativ, local sau judeţean, pune carul în faţa boilor. Noi vrem să facem turism, avem strategii de dezvoltare turistică într-o zonă plină de mizerie, într-o zonă neagreabilă şi necompatibilă cu ideea”, a adăugat el.

După ce GAL Ruralis a promovat ideea aplicaţia TrashOut, numărul celor care o folosesc a ajuns la 20-30. „Foarte important de ştiut este că aplicaţia e gratuită şi nu ai neapărat nevoie de internet. Poţi să faci fotografia, se stochează cu coordonatele GPS, iar când ajungi acasă, lângă un modem, se descarcă tot ce ai stocat. Este o aplicaţie foarte lejeră pentru oricine. Din păcate, deşi e dureros să spunem asta, instituţiile au tratat cu total dezinteres această oportunitate, ca şi cum nu ar exista. Singura instituţie care a fost sensibilă la acest aspect a fost Primăria Bistriţa. Cred că îşi doreşte să-l dezvolte fiindcă aduce plus valoare. Urmare a proiectului acesta, în zece staţii de autobuz din Bistriţa vor fi montate bannere de doi metri pe şase metri cu mesaje care ţin de mediu, de atitudine. Proiectul se închide la sfârşitul lunii noiembrie, dar am vrea să încercăm să-l ducem la nivel judeţean”, a spus Cristian Ţetcu.

El spune că activitatea este una de bătaie lungă şi va trebui să se întindă pe următorii 20 de ani.