Preşedintele Consiliului Judeţean Bisitriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a semnat la sediul Organismului Intermediar POS-Mediu din Cluj-Napoca, contractul de finanţare a proiectului ”Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes natural Peştera Tăuşoare”.
Valoarea totală a proiectului este de 1.171.557,24 lei, din care 883.675 lei (90%) finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională şi 98.186 lei (10%) finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat.
Obiectivul general al proiectului este realizarea unui cadru de management eficient al ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare şi conservarea biodiversităţii, habitatelor naturale şi speciilor existente în areal.
Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peşteră, cartarea şi realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie. Proiectul pune un accent ridicat pe conştientizarea importanţei ariei protejate şi a biodiversităţii acesteia pentru comunitatea locală şi ştiinţifică.
Implementarea se va desfăşura pe o perioadă de doi ani şi jumătate, iar beneficiarul proiectului este Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Complexul Muzeal al judeţului.
Managementul proiectului va fi asigurat de către consilierul de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Iulia Strugariu, a precizat purtătorul de cuvânt al CJ, Bogdan Ivan-Gruia.
Peştera Tăuşoare (Izvorul Tăuşoarelor) ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.
Intrarea în peşteră se află la altitudinea de 950 de metri. Se deschide în versantul stâng al pârâului Izvorul Tăuşoarelor, pe partea nordică a vârfului Başca, în bazinul superior al râului Gersa. Face parte din complexul carstic Tăuşoare – Zalion (monument al naturii).
Specialiştii spun că peştera situată în Munţii Rodnei are un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit, şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică.
Institului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca a angajat iniţial un paznic al peşterii, în persoana lui Toma Ţîrca, un ţăran de pe Valea Gersei. Din 1989 acesta a fost înlocuit de Bodiu George, iar din 2004 de peşteră se ocupă preotul Crin Triandafil Theodorescu din Năsăud, membru al Federaţiei Române de Speologie.
În 2005, printr-o finanţare Environment-Education Network, a fost instalată o nouă poartă care are avizul Comisiei Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române. De asemenea, tot atunci, au fost instalate scări metalice, care au înlocuit scările de brad, şi s-au făcut igienizări.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor se bucură de clasa de protecţie A. Ea poate face doar obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice sau turismului ecologic, pe bază de autorizaţii şi în limitele stabilite de regulamentele şi planurile de management.
În 2007, Peştera Izvorul Tăuşoarelor a fost integrată în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, iar în 2010 dată în custodie Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Mai spuneti ca la realizarea proiectului, pe langa doamna Strugariu, a avut o mare contributie si custodele pesterii, parintele Crin Triandafil Theodorescu.
Este o pestera minunata.Am coborat si am parcurs,uneori in patru labe.coridoare inguste si spatii largi,impresionante.Asta s-a intamplat cu multi ani in urma,cand Toma Tarca,paznicul,a fost un pic neatent si toata trupa a coborat in pestera,cu dificultate.A fost deosebit de interesant si cred ca ne-a fost si putin teama.Dar,”on etait jeune ,on etait fou”.La iesire,am avut altercatii cu Toma Tarca,ne-a amenintat ca ne face o reclamatie la cineva de sus,”nu spui cine”,ca nu ne lasa sa iesim din pestera,dar in final a cedat si am coborat de pe Gersa III la drumul mare si apoi spre casa..Nu departe de pestera,se afla o moara ce functiona cu apa paraului.Merita toti banii si ar deveni un punct turistic deosebit.