Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a declarat joi că, deşi este un început timid, acest proiect reprezintă un pas înainte pentru ceea ce s-ar putea dezvolta în zonă. ”Acum o lună a fost sfinţită biserica din lemn de la Grui, care poate deveni un obiectiv turistic. Prin ceea ce se amenajează şi se modernizează acolo, Peştera Tăuşoare poate deveni un alt obiectiv de atracţie turistică. După finalizarea proiectului, Peştera Tăuşoare nu va fi un obiectiv turistic care să poată fi vizitat de oricine, va rămâne pentru studii ştiinţifice, pentru studenţii speologi. Sigur, vom vedea în urma studiilor dacă biodiversitatea ne permite să facem alte investiţii, alt proiect, pentru ca peştera să fie un obiectiv şi pentru simplii turişti. Vom şti dacă peştera se pretează la asta”, a spus Moldovan.
El a precizat că încă două proiecte se află în faza de finalizare: ”Transformarea Casei Argintarului în Centru German, aici au fost câteva încurcături legate de proprietate, s-au rezolvat, s-a făcut şi vizită în teren, sper să intrăm în finanţare şi cu acest proiect. Apoi, reabilitarea ambulatoriului Spitalului Judeţean, sunt şanse să intrăm cu acest proiect în finanţare”.
Radu Moldovan a precizat că în unitatea de proiecte din cadrul CJ trebuie să fie recrutaţi specialişti care să urmărească toate oportunităţile de atragere a fondurilor europene în Bistriţa-Năsăud. ”Urmează să scoatem la concurs posturile, astfel încât să ne pregătim pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Principala sursă de finanţare pentru dezvoltarea judeţului sunt fondurile europene”, a spus preşedintele CJ.
Custodele Peşterii Tăuşoare, preotul Crin Triandafil Theodorescu din Năsăud, membru al Federaţiei Române de Speologie, a precizat că protejarea speciilor de lilieci se numără printre principalele obiective ale proiectului. ”Sunt peste 10.000 de exemplare din patru specii, care folosesc peştera pentru hibernare. Peştera este un ecosistem complex, de care sunt interesaţi cercetători din toată lumea, care vin aici pentru elementele de unicitate. Se face turism în peşteră, legea permite o formă de turism pentru profesionişti şi semiprofesionişti, numit turism speologic. Greu de crezut că se va putea face turism de masă în Peştera Tăuşoare”, a spus el.
Scopul proiectului, al cărui manager este Iulia Strugariu, este de realizare a unui cadru de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare, în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică existente în areal.
Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peşteră, cartarea şi realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie. Proiectul pune un accent ridicat pe conştientizarea importanţei ariei protejate şi a biodiversităţii acesteia pentru comunitatea locală şi ştiinţifică.
Peştera Tăuşoare are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.
În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips,aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”. Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.
Implementarea se va desfăşura pe o perioadă de doi ani şi jumătate, iar beneficiarul proiectului este Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Complexul Muzeal al judeţului, custode al ariei protejate.
Peştera Tăuşoare (Izvorul Tăuşoarelor) ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.
Intrarea în peşteră se află la altitudinea de 950 de metri. Se deschide în versantul stâng al pârâului Izvorul Tăuşoarelor, pe partea nordică a vârfului Başca, în bazinul superior al râului Gersa. Face parte din complexul carstic Tăuşoare – Zalion (monument al naturii).
Specialiştii spun că peştera situată în Munţii Rodnei are un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit, şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică.
Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca a angajat iniţial un paznic al peşterii, în persoana lui Toma Ţîrca, un ţăran de pe Valea Gersei. Din 1989 acesta a fost înlocuit de Bodiu George, iar din 2004 de peşteră se ocupă preotul Crin Triandafil Theodorescu din Năsăud, membru al Federaţiei Române de Speologie.
În 2005, printr-o finanţare Environment-Education Network, a fost instalată o nouă poartă care are avizul Comisiei Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române. De asemenea, tot atunci, au fost instalate scări metalice, care au înlocuit scările de brad, şi s-au făcut igienizări.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor se bucură de clasa de protecţie A. Ea poate face doar obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice sau turismului ecologic, pe bază de autorizaţii şi în limitele stabilite de regulamentele şi planurile de management.
În 2007, Peştera Izvorul Tăuşoarelor a fost integrată în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, iar în 2010 dată în custodie Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Adaugă comentariu