Consiliul Județean a finalizat anul trecut Proiectul ”Sistem de management eficient al sitului de importantă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, în valoare totală de 979.708, care a fost finanțat prin POS Mediu și a avut ca scop realizarea unui cadru de management eficient în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale şi a speciilor existente în areal.
Planul de management realizat prin proiect a fost aprobat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Peştera Tăuşoare are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.
Regulamentul ariei protejate Peştera Izvorul Tăuşoarelor prevede că vizitele nu pot fi mai mult de două pe lună, în echipe de maxim 10 speologi. În perioada septembrie-aprilie vizitele vor fi întrerupte, pentru a proteja coloniile de chiroptere care folosesc peştera ca habitat de hibernare. În Peştera Tăuşoare se face turism de masă. Activităţile speologice permise în aria protejată sunt următoarele: activităţi ştiinţifice, didactice şi de documentare; activităţi speologice explorative; activităţi ecologice; activităţi turistice speologice specializate.
Aici planul de management și regulamentul ariei protejate.
Obiectivele specifice: asigurarea de măsuri coerente de conservare a biodiversităţii prin planul de management pentru Peştera Tăuşoare; îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă pentru persoanele care au acces în peşteră în vederea realizării şi implementării planului de management; creşterea capacităţii de gestionare a ariei protejate Peştera Tăuşoare în vederea conservării biodiversităţii; creşterea gradului de informare şi conştientizare a importanţei sitului şi acţiunilor de conservare a biodiversităţii în rândul comunităţii locale, a comunităţii ştiinţifice şi a altor grupuri ţintă relevante.
Pe parcursul implementării s-au derulat activități precum elaborarea unui plan integrat de management al ariei protejate “Peştera Tăuşoare”, reabilitarea tehnică a infrastructurii de acces în peşteră, informarea populaţiei şi sensibilizarea ei în ceea ce priveşte reglementările în vigoare privind ariile protejate, activităţi de instruire a personalului implicat în gestionarea ariei naturale protejate, achiziționarea de echipamente speologice necesare derulării activităţilor de gestionare a ariei protejate. Regimul de vizitare a peşterii va fi în continuare restricţionat şi se va rezuma la vizite de natură ştiinţifică, didactică şi de documentare, precum şi la vizite speoturistice.
În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului ”Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a ”Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii. Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia ”urs de peşteră”. Până în acest moment au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.
Cu ocazia prevelărilor de probe izotopice din apa de percolaţie din data de 7 noiembrie 2014, custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu, a descoperit un nou tip de speleotemă în peşteră, într-o galerie din sistemele superioare ale cavernamentului. Mineralul, numit montmilch, având aspectul unei paste albe, parţial fluide, face parte din categoria speleotemelor calcitice, având o compoziţie complexă, cu până la 70% cristale de calcit la care se adaugă nu mai puţin de 16 tipuri de substanţe. Această formaţiune speleotemică este printre cele mai misterioase prezenţe din peşteri, specialiştii lansând două ipoteze de geneză, nici una confirmată definitiv.
Peştera Tăuşoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri. Este peştera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane.
Foarte frumos! Un mare minus este ” sensibilizarea populatiei” unde nu a fost nici o dezbatere publica si din terenul comunei Rebrisoara s-a luat fara acord 74ha de teren unde s-a instituit zona de conservare 0 afectind activitatile zoopastorale ale cetatenilor comunei.Transparenta totala!
Nu „s-a luat” nici o suprafata de teren si in nici un caz din Rebrisoara, nu are legatura cu Pestera Tausoare localitatea Rebrisoara! Hai sa fim seriosi! Pe de alta parte, Pestera Tausoare este si sit Natura 2000, de interes comunitar!