Şoferii care au circulat miercuri dimineaţa pe DN 17 prin Viişoara şi apoi pe centura oraşului au avut parte de câteva imagini din secolul trecut. Mai multe căruţe cu romi nomazi au tranzitat oraşul, pe lângă atelaje având cai şi câini. În plină epidemie de rujeolă, nicio autoritate a statului nu i-a deranjat cu toate că tot de la o comunitate similară a apărut boala în judeţ în toamna anului trecut.
Reamim că, la sfârşitul lunii septembrie 2016, a fost descoperit un focar de rujeolă la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj. Acesta a apărut în comunităţi de romi cu populaţie migratoare şi în care copiii nu au fost vaccinaţi, iar astfel s-a ajuns la îmbolnăvirea a peste 200 de copii din cele două judeţe.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în comuna Petru Rareş, apoi în Ciceu-Mihăieşti, pe toată valea la graniţa cu judeţul Cluj şi în Parva, ca şi focare. În total au fost 124 de cazuri în Bistriţa-Năsăud.
„Rujeola au adus-o de undeva, este populaţie de etnie romă, cu mare potenţial migrator, de mişcare. De undeva au adus-o. A fost un caz internat la Cluj cu rujeolă, iar persoanele din satul Reteag, comuna Petru Rareş, s-au dus în vizită cu un copil de 7 luni şi a adus rujeola în comună. Apoi alte rude din Parva au fost în vizită în Reteag şi aşa am avut cele două focare pe care am reuşit să le stăpânim. Am încercat să stabilim ruta, s-au plimbat şi prin străinătate unde au fost cazuri de rujeolă, dar nu am reuşit să identificăm sursa iniţială”, a spus dr. Doina Petri pentru Mediafax.
Şi în comuna Ciceu-Mihăeşti au fost înregistrate cazuri de rujeolă, în rândul copiilor de etnie romă care au fost plecaţi în Italia şi care nu au fost vaccinaţi.
Marţi, administratorul public al județului, Florin Moldovan, dr. Anca Andrițoiu, directorul Direcției de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud, Dumitru Niculai, președintele Asociatiei Medicilor de Familie din Bistrița-Năsăud, Ciprian Ceclan, subprefectul județului, au participat la videoconferința cu tema “Campania de vaccinare antirujeolică” organizată de ministrul Sănătății, Florian Bodog, împreună cu ministrul de Interne, Carmen Dan.
Autorităţile locale au la dispoziţie o săptămână pentru a face evaluări şi a descoperi comunităţile cu acces dificil la servicii medicale sau în care nu există medic de familie şi unde procentul de copii vaccinaţi este mai scăzut, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan. Ministrul a spus că în localităţile unde nu există medici de familie vor fi trimise echipaje mobile.
Rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală.
Pe ce criterii sa-i opreasca vreo autoritate? Pentru ca sunt cu caruta? Din cate stiu, au voie, sunt participanti la trafic conform Codului Rutier. Pentru ca sunt tigani? Sinistru scenariu, credeam ca am scapat definitiv de ideile astea tipice anilor 1930.
De ce nu i-am opri la intrare pe toti oamenii care vin cu masina dintr-un sat care are cel putin un caz de rujeola? Pentru ca exista un risc real sa fi contactat boala. Ce facem, bagam toata Bistrita in carantina? Sau e valabil doar pentru tigani?
Codul Rutier interzice încă din anul 2006 circulaţia căruţelor pe drumurile naţionale, iar DN 17 e chiar drum european. Legea prevede următoarele: căruţaşii prinşi circulând pe drumurile naţionale sunt sacţionaţi cu o amendă între 9 şi 20 de puncte şi li se confiscă căruţele, iar primarii care nu fac drumuri pentru căruţe ar trebui la rândul lor sancţionaţi.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 195/2002, modificată prin OUG nr. 63/2006 (Codul Rutier), obligă autorităţile publice locale în nu mai puţin de trei articole să amenajeze drumuri pentru căruţe. Primul este art. 53, prin care autorităţile publice locale, cu autorizaţia administratorului drumului public şi cu avizul poliţiei rutiere, sunt obligate să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere destinate circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală.
Articolul 71 interzice accesul căruţelor pe drumurile naţionale şi în municipii, iar la alin. 2 aminteşte autorităţilor locale că au obligaţia să amenajeze, cu acordul administratorului drumului public şi avizul poliţiei rutiere, drumuri laterale, căi de acces către aceste drumuri, precum şi locuri de traversare a drumurilor publice destinate circulaţiei animalelor şi căruţelor.
E drept că suntem doar în 2017. Nu au trecut decât 11 ani de când avem această lege. Mai suntem şi focarul zero de rujeolă al Europei.
Doamna Sabău, estea-s legi numa pe hârtie…realitatea e cu totul alta…În Statele Unite ale Bârgăului…n-o fost nici un primar amendat , dimpotrivă au primit accept de circulație pt căruțe pe motivul că nu există posibilitate de a amenaja drumuri laterale…Şi-atunci dacă acolo să poate, să poate oriunde…Şi dacă ăia pot, de ce nu ar putea şi alții…C’aşa-i la noi…Meliția stă cu ochii ațintiți numa pe şoferi, că ei au permis de conducere şi numere de înmatriculare şi lor au ce le lua…restu’ nu mai contează cum circulă…
domnu’ Dan .. acestea sunt ultimele grupuri de țigani nomazi care „fentează” integrarea/modernizarea/acceptarea unui sistem care să le asigure
existența .. ințelegeți? vi se pare lăudabil acest „dribling” ?
ii credeți proşti? se pi*a pe legile societății ..se consideră marginalizați si cer azil politic in USA chipurile „am plecat din ţara noastră nu pentru că suntem săraci… am plecat din cauza rasismului şi vrem azil politic”
vã invit in tabara „Nomadul nostim”din spatele fostului Netex sã le explicaţi cum stã treaba cu circulatu’ pe drumuri publice cu cãruţa..atenţie ..doar dupã ora 20:00 ..pâna la ora aia lucreaza cerşit, furat, tras din pungã..activitãti compatibile cu bunul simț.. fi-mi-ar scârbã!
Pentru simplu fapt ca e interzisă circulația carutelor pe un DN!Cine vrea asa poate emigra in India!Fara suparare!Succes!
Cristiana, imi fac mea culpa. Am crezut ca e o reactie rasista la baza articolul asta. Sunt suparatori tiganii corturari, pentru ca au alte cutume, alt limbaj, alta frecventa de utilizare a apei si sapunului. Dar atat, nu trebuie trecuta linia rosie a rasismului. Ce ne-am face daca s-ar stabili o tabara de refugiati sirieni langa Bistrita, vreo 2-3000 asa? Ii alungam? Nu, incercam sa convietuim cu ei, sa-i intelegem, sa-i ajutam.
No, po dacă marț o fost videoconferința dispre vaccinare, numa bine miercuri dimineață, până să să trezască autoritățile, până ş-o beut cafeiu, până să numescă o comisie…țâganii, țuşti tranzitară urbea noastră…cu potăi cu tăt…
pai nu numai ca tranziteaza, sunt chiar cazati in zona Lamei, pe langa fosta baza ROMTELECOM.Am sesizat politia comunitara si …nimic!
Offf,astazi au poposit pe dealul Sigmirului.Erau tare multi. Barbati,femei,copii,cani,pasari-gaini,rate…..Era o imagine de cosmar,sincer mie chiar mi a fost frica. Oare ei au voie sa faca foc intr-un loc neamenajat? Sunt ferm convinsa ca in urma lor a ramas un haos de nedescris,asta in conditiile in care au plecat de acolo.La ora 18:00 inca stateau bine mersi acolo. Ce e cel mai rau, e faptul ca politia locala Bistrita a trecut pe acolo si nu a luat nici o masura, noi ne facem ca muncim 🙁