Poetul şi jurnalistul Emil Dreptate s-a stins din viaţă, vineri, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa unde era internat, au declarat pentru Timp Online surse medicale.
Emil Dreptate s-a născut în 13 iulie 1946, în comuna Miceștii de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud. A urmat cursurile Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca.
A fost poet, jurnalist (corespondent pentru Radio România Actualități în Bistrița-Năsăud și director al cotidianului Mesagerul de Bistriţa-Năsăud), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, dar şi colonel în fosta Securitate.
A debutat literar în revista” Tribuna” de Cluj, cu poezii, în 1964. A publicat în revistele: „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața studențească”, „Familia”, „România literară”, „Litera Nordului”, „Transilvania”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Minerva”, „Amfiteatru”, „Ateneu” etc.
A publicat volumele: „Vicleana vânătoare”- 1984; „Cenușa unui zeu” – 1987; „Mâine cântecul acesta”- 1989; „Vestirile despre tine” – 1995; „Netălmăcit. Așteptările” – 1996; „Păzitorul de cântece” – 2001, „Există un loc” – 2008, „Colina de aer”, antologie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011
“Muzicală, strânsă cu eleganță în mareele unei proze tradiționale, producția lui Emil Dreptate exprimă o tendință a decorporalizării trăirilor. Sângele său apare subțiat, întomnat, răspunzând cu melancolie decorului medieval local, într-un amestec de reflexe istorice și uneori declinante… Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic”, scria criticul Gheorghe Grigurcu în „România literară”.
Dumnezeu să îl ierte! Condoleanţe familiei!
In generatia in care vietuiesti ai prilejul sa te conexezi cu multi oameni. Pentru mine, unul dintre ei a fost si Emil ALEXANDRU, numele sub care prezenta stirile la Radio in ani ‘970. Domnia Sa a fost OMUL care m-a indemnat sa colaborez pentru prima data cu articole de cultura privind noile carti la ziarul local „Ecoul”. A fost, tanar fiind, si director la Biblioteca Oraseneasca din Str. Garii nr. 2 unde dormea intr-o fosta incapere pentru lemne de la subsol. A fost pe nedrept „atacat” public dupa 1990 dar nu a raspuns. Prin meseriile si preocuparile pe care le-a avut, prin modestia vietii sale, a influientat jurnalismul si cultura judetului nostru. Dumnezeu sa-l hodihneasca in liniste si pace!
Dumnezeu sa-l ierte!
Dumnezeu sa-l odihnească în pace