Pofta-n cui! Anul acesta nu se ţine sărbătoarea cireşelor în niciun sat din comuna Braniştea

Sărbătoarea cireşelor nu se va ţine anul acesta în niciun sat din comuna Braniştea, au decis localnicii împreună cu autorităţile locale. Cireşele pietroase de iunie-iulie sunt puţine şi scumpe, iar oamenii din Cireşoaia şi Măluţ preferă să le vândă.  De la bugetul local al comunei se fac economii de 50.000 de lei.

„Sunt cireşe foarte puţine faţă de alţi ani. În unele locuri poate 20%, în alte locuri poate 30%. După estimările noastre şi din ce trecem pe certificatul de producător, recolta e cu 50% mai mică. Oamenii preferă să le vândă fiindcă preţul e mai mare ca în alţi ani. La Cireşoaia, spre exemplu, ca să se ţină sărbătoarea, fiecare familie trebuia să doneze 10 kilograme de fructe. În anii când culegeau câte 2 tone pe zi nu era o problemă, dar acum sunt unii care nu vin seara, în centrul satului, cu mai mult de 20-30 de kilograme. Recolta e mică. Cele două asociaţii din Cireşoaia au decis, împreună cu domnul primar, să nu mai organizeze sărbătoarea cireselor. S-a mai întâmplat şi în 2006 când recolta a fost tot aşa, mică”, a spus viceprimarul Cornel Săsărman pentru Timp Online.

Nici la Măluţ nu va mai fi întâlnirea fiilor satului, o tradiţie în ultimii ani. Pentru ambele sărbători, Consiliul Local Braniştea a alocat, anul acesta, de la buget, 50.000 de lei. La Măluţ, spre exemplu, s-a decis ca suma care revenea localităţii să fie folosită pentru amenajarea unui parc.

Sărbătoarea cireşelor de la Cireşoaia ar fi trebuit să aibă loc la sârşitul acestei luni. Prima sărbătoare de acest gen a avut loc în 1893 şi de atunci de foarte puţine ori evenimentul nu s-a ţinut, din cauza diverselor fenomene meteo extreme care au afectat producţia. Acest festival de un farmec aparte adună nu numai fiii satului, ci şi personalităţi din judeţ sau de peste hotare. Conform tradiţiei, sărbătoarea începe dimineaţa cu slujbe religioase la biserică, după care continuă cu o ieşire în câmp unde se desfăşoară programe artistice şi unde se degustă fructele care au făcut zona celebră.

 Când se ţine sărbătoarea, sunt puse la dispoziţia participanţilor peste 2 tone de cireşe şi se face un clopot gigant din 100 de kilograme de fructe.

Cireşoaia, nume care sintetizează tradiţiile horticole ale regiunii, este situată la sud de Braniştea, pe Dealurile Someşului, iar prima atestare documentară a localităţii datează din 1269. Cei peste 1.600 de localnici sunt entici maghiari şi reuşesc, într-un an bun, să câştige suficienţi bani din cireşe pentru a-şi întreţine familiile şi livezile până când pomii rodesc din nou. Ei vând cireşe atât în pieţele din judeţ, cât şi în afara lui, mai ales în Ungaria. Când e an cu recoltă bună, în Cireşoaia se fac peste o mie de tone de cireşe datorită microclimatului favorabil din zona satului care face ca pomii să fie protejaţi.