Seminarul de la Cluj-Napoca are loc în 23 şi 24 august, iar printre temele supuse dezbaterilor se află: legislaţia europeană de mediu şi instituţiile europene, legislaţia de mediu din România şi instituţiile de mediu, poluarea şi efectele ei asupra mediului, măsuri de protecţie a mediului, specificul activităţilor din agricultură şi impactul asupra mediului.
Vor fi prezenţi reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, APIA, Autoritatea Sanitar Veterinară, DSP, Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură şi autorităţi locale din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
”Preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate în contextul în care peste 1.900 de localităţi din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În Bistriţa-Năsăud 9 comune figurează pe lista localităţilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. O situaţie particulară este la Budeşti, unde specialiştii spun că există o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut aici jumătate dintre locuitori au avut probleme de sănătate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături. Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină”, au precizat într-un comunicat reprezentanţii proiectului.
Proiectul ”Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.
În rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor si a solurilor cu nitriţi şi nitraţi. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în categoria substanţelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Prezenţa în cantităţi peste limitele admise, a nitriţilor în apa de băut, conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.
Foto: inpcp-campanie.ro
Sunt NITRITI, cucoana, nu NUTRIENTI! „zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi,”
Nutrientii is aia de ii bagi matale in organism, pe cale bucala, ca sa iti mentii functiile vitale functionale. De eliminat, o faci pe calea opusa pe traseul tubului digestiv.
Exista si nutrienti ai solului, asadar expresia folosita “zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi” este corecta.
Prin nutrienți ai solului se înțeleg diferite elemente chimice existente în soluri, care sunt esențiale pentru creșterea plantelor. Nutrienții necesari în cantitate mare se numesc macronutrienți (C, O, H, N etc.), iar cei necesari într-o cantitate mică se numesc micronutrienți (Fe, Zn, Mg, Cu etc. )
Atunci când nutrienții ajung în ape în cantitate mare (în special compuși ai azotului și fosforului), contribuie la poluarea acestora. Studii efectuate în cadrul Programului de mediu pentru Marea Neagră demonstrează că mai mult de jumătate din cantitatea de nutrienți din Dunăre provine din agricultură. Problema poluării cu nutrienți pleacă în special de la nivelul gospodăriilor și anume de la gestionarea și utilizarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd în agricultură.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutrien%C8%9Bi_ai_solului
Un raspuns avizat? Nu stiu, nu am verficat, dar probabil vine de la un specialist. Multumesc, am invatat pe aceasta cale ceva .
Așa e domnule Petruș, fiecare dintre noi greșim. Însa nu oricine are puterea să recunoască că a greșit.
Sper să vă fie cu folos.
Intr-adevar cei mai expusi sunt copiii mici,dar nici adultii nu sunt „imuni”.Tocmai de aceea,imi exprim tot respectul pentru aceasta initiativa a Ministerului Mediului.Beneficiile se vor vedea in timp,dar nu secole,ci ani.
Nu e deloc usor sa lucrezi cu oamenii,mai ales cand e vorba de un dusman fara chip.Ma bazez pe intelepciunea ardeleanului gospodar.O popularizare bine facuta,chiar de la om la om,poate da rezultate .Vorba aia,Dumnezeu iti da,dar nu-ti baga si-n traista.
Nimic nu se face batand din palme,dar exista potential:se poate ajunge in timp la agricultura ecologica,avand grija ,concomitent,de puritatea surselor de apa.Platformele comunale pentru gunoi de grajd sunt cea mai buna solutie!Ardelenii nostri pricep repede(chiar daca unii au alta parere),munca de lamurire nu va fi grea odata create aceste facilitati.