”Munca la Guvern e grea şi datorită unei legislaţii uriaşe, se va ajunge la o asanare legislativă, la ora actuală există peste 11.000 de legi, multe se bat cap în cap, articole dintr-o lege cu articole de la alta. Sunt situaţii, aţi văzut şi cu indexarea pensiilor, a trebuit să amânăm puţin până să putem scoate ordonanţă ca să putem face acest lucru. În perioada Guvernelor Boc s-au emis enorm de multe acte legislative, care acum sunt un fel de tălpi încât nu poţi ieşi cu o măsură până nu elimini efectele”, a spus Doina Pană într-o conferinţă de presă, la Bistriţa.
”Eu mă întâlnesc şi cu investitorii străini, ei n-au vrut să se amestece în această ciorbă a reprezentativităţii patronatelor, dar sunt foarte importanţi. Prin ei, prin Camerele de Comerţ Româno-Germană, Româno-Americană, cu care am legături foarte apropiate, vom reuşi să aducem cât mai mulţi investitori în ţară, în Bistriţa-Năsăud. Am convenit cu Camera de Comerţ Româno-Germană să disemineze de la nivel naţional, mi-a promis că va disemina în toate landurile posibilităţile de investiţie din România, din Bistriţa-Năsăud în mod special. Domnul Dragnea se ocupă să adune posibilităţile de investiţii în România. Noi am făcut frunza şi atât! Trebuie să realizăm un site interactiv cu o bază de date uriaşă, tot ce înseamnă posibilităţi de investiţie, ce facilităţi sunt, ca să ştie orice investitor din lume. Noi aşteptăm investitori, dar nu le oferim nimic ca să ştie pe ce vin”, a adăugat Doina Pană.
Ea a explicat cu ce boicot se confruntă unii miniştri. ”Ne luptăm şi cu o inerţie, nu mă feresc s-o spun, din ministere, mai ales din anumite ministere. Poate cea mai mare problemă o are doamna Grapini care a preluat Ministerul şi al Turismului, unde România are angajate deja o grămadă de târguri la care trebuie să participl, dar n-au fost prevăzute fonduri în momentul când s-au făcut angajamentele. Când cere o sinteză de la directorul unei direcţii, în loc să îi aducă o sinteză îi aduce un braţ de bibliorafturi încât să nu aibă timpul fizic necesar. Deci există şi un boicot, iar percepţia în momentul în care va schimba acei directori va fi că politizează, dar de fapt nu o face. Sunt şi funcţionari din ministere care îşi fac treaba, eu nu pot să mă plâng de boicot, chiar am găsit specialişti foarte buni cu care pot să lucrez foarte bine”.
Ministrul delegat pentru dialog social a subliniat cum au decurs întâlnirile cu FMI. ”În această perioadă de foc ne-am întâlnit cu troica, să ştiţi că nu mi s-au părut aşa cum îi conştientizam înainte, că vin şi bat cu pumnul în masă. Nu, nici pe departe. Şi Banca Mondială, şi FMI, şi Comisia Europeană, ar fi ca un fel de bănci care ţi-au dat un credit şi care vor să le demonstrezi că eşti în stare să dai înapoi acel credit. Dacă vii cu argumentele corespunzătoare, nu se opun la nicio măsură pe care vrei s-o iei, aşa cum ne lăsau impresia Guvernele anterioare că ei au vrut să facă, dar n-a vrut FMI. Chiar şi legat de salariul minim, când au văzut documentaţia exactă, că e posibil de dat, nu s-au opus. Începem primul experiment cu TVA-ul redus la pâine. Dacă va fi un succes, vom generaliza, cum este prevăzut în programul de guvernare. Din cotele defalcate din TVA se plătesc salariile bugetarilor, când ai o scădere de la 24 la 9, e o scădere mare. Asta vrut troica, să demonstrând că şi pierzând acest procent la TVA-ul de la pâine, vom avea încasările necesare încât să putem da aceste salarii”, a precizat Doina Pană.
”În legătură cu zazul cu mărirea salariilor la ANI. Nu s-a impus de nicăieri, există anumite instituţii care sunt asimilate ca nivel. Există Consiliul Economic şi Social care îşi pune avizul pentru toate proiectele legislative pe care le emite Guvernul sau Parlamentul. Această instituţie are funcţii asimilate, chiar dacă e autonomă, preşedintele asimilat ca şi salarizare unui ministru, vicepreşedinţii sunt asimilaţi ca salarizare secretarilor de stat. Pe acelaşi principiu, cei de la ANI sunt asimilaţi cu Consiliul Concurenţei, şi atunci a trebuit să se alinieze salariile lor Consiliului Concurenţei. Vor fi şi muncite aceste salarii, pentru că dacă am avut cazuri de blocaj la proiecte europene foarte multe s-au datorat faptului că pe parcursul derulării proceselor, s-a ajuns la concluzia că există anumite incompatibilităţi. Şi atunci pur şi simplu se bloca respectivul proiect. Acum, în sarcina ANI intră să depisteze înainte acele incompatibilităţi, înainte ca cineva să-şi adjudece o licitaţie ANI trebuie să se pronunţe dacă există sau nu vreo incompatibilitate. Asta va asigura o fluenţă mult mai mare pentru derularea fondurilor europene şi o linişte suplimentară, mai ales că proiectele se derulează la toate nivelurile, o primărie de comună nu are baza de date necesară să verifice o firmă”, a adăugat deputatul PSD.
Doina Pană s-a referit şi la bugetul judeţului Bistriţa-Năsăud: ”Este mai mare decât cel de anul trecut, din două motive. Vorbim de alte salarii, în bugetul CJ intră învăţământul special tot, unde s-au întregit salariile, dar şi pentru cotele defalcate din TVA e o creştere. Nu substanţială. Putea fi mai mare, m-am străduit din greu în acest sens, însă după ce s-au hotărât cifrele la nivelul întregii ţări, pentru că există nişte algoritmi de calcul, în funcţie de ce drumuri ai, de ce lungime şi categorie, etc., un anumit coeficient s-a aplicat la absolut toate bugetele judeţelor şi ca şi cum stă deoparte, încât la prima rectificare de buget noi să demonstrăm troicii că am făcut încasările la buget corespunzătoare. Eu zic că sigur va fi o rectificare pozitivă. Banii vor veni pe anumite capitole, drumuri spre exemplu, şi în CJ vor judeca ce se face cu ei. Aproximativ 10 miliarde la nivel naţional sunt alocaţi pentru cofinanţări. Dacă va fi un proiect care să necesite o cofinanţare, va primi separate de banii alocaţi. Nu vom termina toate proiectele, la ora actuală toată ţara e un şantier. S-a judecat la ce buget avem noi acum şi pe următorii ani, ne-ar trebui vreo 150 de ani să terminăm tot ce s-a început în ţara asta. Se va discerne, ce poate fi finalizat sau ce e foarte aproape de finalizare să se aloce bani, în rest să se meargă pe mari proiecte, priorităţi. După ce terminăm cu regionalizarea, va fi mai clar”.
Doina Pană a declarat că în curând va depune prima iniţiativă legislativă.
”Prima mea iniţiativă legislativă va veni foarte curând, pentru că acea instituţie de care vă pomeneam că au salariile asimilate cu miniştrii sau secretarii de stat nu prea funcţionează la ora actuală, e o instituţie în trei picioare: patronate, sindicate şi societate civilă. Ea a existat prinsă în Legea 62, Legea dialogului social, dar nefiind de dialog social ci de dialog civic, pentru că între timp reprezentanţii Guvernului s-au retras, societatea civilă nici nu-şi mai are locul acolo. Am regândit această lege încât să nu se mai poată boicota, cum se boicotează la CJ când are de ca o anumită hotărâre să ajute judeţul. Poate de miercuri într-o săptămână o s-o introduc în Guvern, n-o s-o asumăm, absolut nimic nu ne vom asuma, totul va trece firesc, prin dezbatere publică, Parlament, toate etapele normale. De asta suferim acum, spre exemplu Legea educaţiei a fost asumată şi s-au ajuns la situaţii care nu se pot aplica. Legile astea au fost asumate. Va trebui să modificăm toată Legea dialogului social. Dacă o păstrăm, patronatele dispar. Şi confederaţiile patronale, şi sindicale, trebuie să-şi obţină reprezentativitatea la nivel naţional ca să poată intra în dialogul social. Asta se întâmplă la Judecătorie. Sunt înscrişi într-un registru, demonstrând nişte condiţii. Conform legii, patronatele trebuie să demonstreze că au 10% din totalul angajaţilor. Asta e o aberaţie, asta trebuie să demonstreze sindicatele, patronatele reprezintă angajatorii, nu angajaţii. Dacă nu schimbăm începând din iunie încolo când le expiră, pentru că periodic trebuie să-şi actualizeze această reprezentativitate, vor dispărea toate confederaţiile patronale şi devine un nonsens, cu cine să mai faci dialog social? Dialogul social este la nivel local bipartit, sindicate-patronate, la nivelul prefecturilor tripartit, la nivelul tuturor ministerelor tot tripartit, iar la nivel naţional, sub umbrela mea cum ar veni, în acel Consiliul Naţional Tripartit prezidat de premier, unde se hotărăsc măsurile de politică economică. E o urgenţă această lege”, a comentat ea.
Ministrul a subliniat că este foarte multă legislaţie de schimbat. ”Nu mai există contract colectiv de muncă la nivel naţional. Nici n-o să mai existe, pentru că în UE numai în două state mai există. Există ceea ce e firesc, la nivel de angajator şi la nivel de sector de activitate. Aşa de bine le-au definit înainte, că în afară de funcţionari publici, învăţământ şi parţial sănătate, n-am putut încheia aceste contracte la nivel de sector pentru că sunt şi sectoare care prind coafeze cu prelucrarea lemnului de exemplu. Vom redefini şi sectoarele. Avem multă legislaţie de schimbat, avem un calendar acceptat de toţi factorii”.
Adaugă comentariu