Arhitectul Traian Cosma, bistriţean la origine cu mama din Ţagu şi tata din Chiuza, care a debutat în anii 70 în muzica folk, a cântat la Cenaclul Flacăra, a plecat apoi în Australia şi a revenit de curând în România, a încântat publicul bistriţean la cea de-a XV-a ediţie a Galelor Bistriţa Folk unde a susţinut un recital.
Pe scena Palatului Culturii, Traian Cosma a relatat că şi-a descoperit pasiunea pentru folk în timp ce era student la Arhitectură, la Cluj-Napoca, într-o seară de Crăciun.
“Într-o seară, în ajun de Crăciun, ne-am dus s-o colindăm pe-o asistentă de-a noastră. Dar fireşte că ea trebuise să participe la o şedinţă de partid. Ne-a primit taică-său, dar târziu, după ce-a ajuns şi ea, vizita s-a lăsat cu un chef zdravăn. A pus la un moment dat o bandă de magnetofon cu versuri recitate de ea“. Şi, aşa, a ajuns să se îndrăgostească de poezia Monicăi Mărgineanu şi să compună muzică pentru versurile ei. “Ăsta a fost impulsul meu ca folkist“. Anul următor, în 1970, făcea deja înregistrări la Radio Cluj, cu Marcela Saftiuc, cea care avea să devină prima voce feminină a Cenaclului Flacăra. Iniţial, ea a cântat versurile Monicăi Mărgineanu, dar i s-a recomandat să le cânte şi pe ale lui Adrian Păunescu dacă vrea să ajungă la Cenaclul Flacăra. Deşi, Cosma îl ironizase pe Adrian Păunescu, Ducu Bertzi i-a deschis uşa Cenaclului, după o singură audiţie.
Publicului prezent în sală, Traian Cosma i-a spus că o parte din copilărie şi-a petrecut-o la Ţagu, acolo unde avea să o întâlnească pe sora bunicii lui, o femeie credincioasă care mergea an de la an în pelerinaje la Mănăstirea Nicula şi de la care a aflat câteva pricesne care l-au inspirat să compună următorul cântec.
Acum în vârstă de 66 de ani, Traian Cosma a relatat publicaţiei Bihoreanul că, în 1988, sătul de compromisuri şi de bezna ce se aşternuse peste România, a rămas, cu soţia şi fetiţa în vârstă de 6 ani, în Ungaria, unde îşi vizitaseră nişte rude. După câteva luni, cu peripeţii şi greutăţi, a reuşit să facă rost de o viză de tranzit prin Austria şi de una turistică pentru Elveţia, după ce primise o invitaţie de la un prieten de acolo. Au urmat lagărele de triere în Elveţia şi Austria, apoi munci de ziler prestate în această ţară, până ce-a reuşit să se angajeze arhitect. Redevenise cineva, câştiga bine, când, dintr-o dată, “ne-am prostit, punându-ne în cap să emigrăm peste Ocean”. Cosma a spus că avea de optat între Australia şi Canada, dar a făcut o alegere pe care avea s-o regrete amarnic: “Am zburat spre Australia. Când am aterizat la Melbourne, ne-am dezumflat. Iar când am ajuns la Adelaide, unde am fost ”repartizaţi” de la Ambasada din Viena, am scos-o pe fetiţă din casă, iar eu cu nevastă-mea ne-am aşezat pe marginea patului şi boceam ca doi copii”.
Arhitectul a mărturisit că nu s-a putut adapta niciodată stilului de viaţă al “cangurilor“. “Se spune că acolo, dacă ai talent, eşti serios şi munceşti, răzbeşti. Dar nu ajunge. Singura valoare le e banul. De când am ajuns acolo, n-am mai fost fericit niciodată. Am fost măcinat tot timpul”.
El s-a întors în ţară ca să aştepte, „a opta zi”, aşa cum singur a mărturisit la Bistriţa, adică ziua în care murim. Pentru prestaţia sa extraordinară şi sensibilitatea cu care şi-a transmis emoţia, sala l-a aplaudat până la ieşirea de pe scenă.
Pe scenă, în prima zi de festival, a mai apărut un grup din Năsăud, „Zori de Zi”, format din două fete şi un băiat.
A mai cântat şi Toni Vlad de la Prundu Bârgăului, împreună cu prietenii lui. În timp ce chitaristul a tot vina pe boxe, solista grupului a reuşit performanţa să ţipe mai mult decât să cânte.
Sâmbătă 19 noiembrie, de la 18.00, publicul îi poate asculta pe Alexandru Andrieș, Maria Ioana Mântulescu, Sorin Romanescu, Ilie Stepan & Horia Crișovan, Vali Șerban & Florin Săsărman, Gheorghe Ani & Sorin Găzdac, Paul Gogancea & Marius Catalan, plus voci tinere ale Bistriței. Invitat special, poetul Horia Bădescu.
Galele Bistrița Folk XV sunt organizate de Centrul Cultural Municipal Bistriţa şi de Asociaţia Culturală România din inima mea, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa.
E ceva gresit la varsta lui Traian. Din cate stiu e trecut de 66 de ani.
Am corectat, mulţumim
Ar fi de mentionat si ca grupul Zori de Zi din Nasaud a prestat tot cu delicatete, chiar daca alt soi de delicatete prin prisma vartei membrilor. Doua fete cu niste voci superbe ajutate de un baiat timid la chiatara. Instructorul lor, desi nu i-a fost mentionat numele, ii ajuta din pura pasiune pentru muzica folk si pentru ce inseamna ea si o face minunat- Sorin Gazdac. Deasemenea cred ca merita amintit ca au mai cantat si Marius Batu si grupul lui Baniciu. Din articol practic se exclud cele doua momente. Cel mai probabil nu toti cei care citesc articolul au vazut afisul spectacolului.
Într-adevăr, au mai cântat şi alţii, dar cine vrea să-i asculte să-şi cumpere bilet şi să se ducă să-i vadă.
Unde este impartialitatea jurnalistului,doamna Sabau?In ultima vreme sunteti cam…selectiva.Ma rog,scrieti in continuare ce doriti!Inainte o faceati foarte bine…
Fata din Bargau nu tipa. Are o voce excelenta are susținere și ambitus. Are o voce puternică. Fata asta poate cânta orice gen de muzica.
Dar ca de obicei la Bistrița ies în fața doar cei cu proptele. Desi nu o cunosc va spun ca fata asta e bună. Cu sau fara Bistrița Folk.
Mulțumim Florin pt încă doua zile minunate . A fost superb ca întotdeauna. De abia aștept ediția de anul viitor.
Fata din Bargau nu a tipat deloc, a cantat foarte frumos, avea o voce clara si patrunzatoare. A fost prima data cand am vazut.o sau am auzit de ea si nici nu mai stiu cum o cheama, dar vocea ei m.a surprins cel mai placut din toata seara si mi.a ramas o vreme in minte, m.a impresionat.