Extensia Bistriţa a Universităţii „Babeş-Bolyai” a găsit formula de succes prin care să se impună şi în domeniul postuniversitar: un master interdisciplinar cu aplicabilitate practică pe care l-a denumit „Turismul sportiv şi agrementul din perspectiva ecodezvoltării”. Este al treilea an în care se fac înscrieri pentru el.
Directorul Extensiei Bistriţa a UBB Cluj, conf. univ. dr. Mircea Mureşianu a explicat pentru Timp Online cum i-a venit ideea să organizeze acest curs de doi ani.
„Masterul e mai exigent la capitolul încadrare, adică trebuie să aibă un număr de conferenţiari şi profesori titulari. Noi 
nu am putut organiza un master autonom de Bistriţa cu ARACIS cu tot. Mastere-pirat, care înseamnă decuparea unei grupe sau a unui număr de locuri de la facultatea mamă din Cluj pentru ca să vină profesorii aici, se pot face o sută. Master cu ARACIS de Bistriţa, trecut prin toate canoanele regulamentului nu am avut. În urmă cu trei ani, personal, fără să-mi fac un titlu de glorie din asta, am conceput un master interdisciplinar, găsind că s-ar potrivi foarte bine o îmbinare între Geografia Turismului şi Sport şi am conceput acest master, Turismul sportiv şi agrementul din perspectiva ecodezvoltării. A fost şi rămâne o poveste de succes. Am avut încă de la început solicitări, am atins şi depăşit adesea cifrele de şcolarizare şi am mai cerut locuri de la facultatea mamă”, a spus Mureşianu.
Potrivit sursei citate, Facultatea de Geografia Turismului este cea care a girat masterul. „Scriem o poveste de succes, să ştiţi. Din 40 de locuri alocate anul acesta, 36 sut ocupate: 30 la buget şi şase vor fi plătitori”.
„Am avut marea supriză de a lucra cu oameni care au alte specializări la nivel de licenţă, cum e domnul Florin Bojor, profesor de religie, care a absolvit şi filosofia. Realmente a fost o mare supriză să-l vedem că vine la noi fiindcă vrea să practice şi turismul ca organizator de evenimente pe secvenţa aceea de nişă. A intrat cu succes în domeniu. Marea dezamăgire a domniei sale este că, la nivel de judeţ, nu e înţeles. Aş vrea să vă spun că, dacă omul acesta ar avea susţinere şi ar ajunge undeva într-o funcţie, ar putea, prin ideile sale şi spiritul clocotitor, ar putea să mobilizeze energii şi forţe care să schimbe faţa turismului românesc într-o ţară care rămâne paradisiacă din prisma potenţialului natural şi antropic, dar în care factorii de răspundere nu sunt implicaţi în potenţarea fenomenului turistic”, a spus Mureşianu.
Horia Ştefănescu, conferenţiar la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, a explicat că şi din prisma facultăţii pe care o reprezintă, masterul interdisciplinar este unul de succes.
„Este printre primele mastere interdisciplinare din România. Împreună cu cei de la Administraţie Publică. Noi, cei de la Educaţie Fizică, venim şi completăm cu competenţe practice partea teoretică furnizată de cei de la Geografie – cu noţiuni de climat, relief. De la noi învaţă studenţii învaţă modalităţi clare de deplasare în teren, orientare, sporturi relativ noi la noi, dar care prind foarte bine când sunt desfăşurate în natură, gen căţărare, schi, cicloturism, ambarcaţiuni de apă de munte, respectiv sporturi outdoor”, a spus Ştefănescu.
Printre absolvenţii cursului postuniversitar se numără Doru Munteanu de la Călimani Club care activează în domeniu.
La înscrierea la master a contat media examenului la licenţă – 50% şi interviu – 50%. Rezultatele finale s-au afişat în 18 septembrie a.c. Taxa de şcolarizare este de 2400 de lei/an.
Cu o floare nu se face primavara. Pentru ca Bistrita sa devina un centru universitar, lipseste un CAMPUS UNIVERSITAR modern adaptat cerintelor invatamantului superior, despre care se discuta de atata vreme. In plus un campua universitar care sa adune laolalta toate facilitatile vietii studentesti reprezinta intre altele si o stare de spirit. Extensiile universitare inclusiv cea de la UBB functioneaza de ani buni la Bistrita in spatii necorespunzatoare improvizate. De aceea, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate astea, autoritatile locale nu si-au aratat interesul ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita. Asta ar fi creat un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita. Chiar spatiul improvizat in care functioneaza extensia UBB prin transformarea salii festive a fostei case de cultura a tineretului din complexul Apollo, in sala de curs, ar putea redeveni Casa de Cultura a Tineretului si Studentilor. Astfel, viata studenteasca la Bistrita ar putea iesi din obscuritate pentru a deveni mai vizibila.
De când e Stefanescu conferențiar?