Premiat de Academia Română, Marcel Lupșe ne aduce ”Harul liniștii” prin ierburi, ceruri, labirint

Pictorul Marcel Lupșe, căruia Academia Română i-a decernat de curând Premiul ”Ion Andreescu” pentru Arte Vizuale, prezintă cele mai recente peste 70 de lucrări ale sale reunite în expoziția ”Harul liniștii (ierburi, ceruri, labirit)”, vernisată marți seara, în prezența unui public numeros, la Galeria Arcade 24.

”Într-adevăr, este onorant pentru mine acest premiu, e cumva un corolar al lucrărilor pe care le-am făcut timp de 45 de ani, un moment fericit. M-a copleșit evenimentul prin ținuta lui academică. Cumva, parcă se închide peste timp un arc. Eu am absolvit Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu și, spre finalul carierei, iată, am primit Premiul Ion Andreescu al Academiei Române. Am reunit sub genericul Descânt preocupările mele de aproape 40 de ani pe această temă și ele cuprind, de fapt, o idee centrală din creația mea, învățată de la Leonardo Da Vinci, și anume că cel mai bun profesor este până la urmă natura și că, în natură, dacă privim cu atenție, putem găsi, toate răspunsurile la întrebările pe care ni le punem. Natura ne este dătătoare de sănătate, de mister și de sărbătoare, ne însoțește de la naștere, la căsătorie, la moarte, în tot periplul nostru prin această lume, ne hrănește și ne vindecă trupul și sufletul. Un detaliu aparent minor, privit cu atenție, poate să te introducă într-un microunivers care devine un macrounivers. Acest lucru l-am încercat și eu în lucrările mele: să surprind inefabilul, lucru pe lângă care trecem zi de zi și nu îl băgăm în seamă, fără să realizăm că asta ne-ar aduce până la urmă liniștea, împăcarea cu noi înșine și cu semenii noștri”, a spus pictorul Marcel Lupșe pentru Timp Online.

Expoziția Harul liniștii cuprinde peste 70 de lucrări noi, care sunt în ”duhul aceleaiași teme” abordată de artist în Descânt, expoziția din 2020 pentru care a obținut Premiul Academiei Române, la care a adăugat ”câteva capete de serie pentru niște teme noi”.

”Încerc să fac o trecere pentru temele care vor veni. O să găsiți în expoziție trimiteri spre aceste teme. Cred că planta, așa cum spunea un mare botanist, este prima și sigura legătură directă între pământ și cer. Dacă ne gândim bine, acest lucru se poate figura, după părerea mea, într-o reprezentare plastică și de acolo vine ideea de ciclu care se va numi generic Ceruri. Cerul e necuprinderea, dar poți găsi divinitate, poți găsi nori, furtuni, ceea ce, până la urmă, nu sunt altceva decât fragmente din existența umanității, transpuse la macrocosmos. Apoi tema Labirint este una foarte veche în istoria artelor, abordată de foarte mulți maeștri, dar și artiști moderni, probabil pentru că dă posibilitatea să o abordezi în infinite moduri și m-am gândit că este extrem de actuală și pentru faptul că se ilustrează foarte bine lumea în care trăim, contorsionarea aceasta care schimonosește până la urmă societatea și dorința de a găsi o cale spre a ieși din acest marasm, te duce cu gândul al ieșirea din labirint, să o visezi, să o cauți. Pornind de la vegetal, de la aceste plante fragile care pot alcătui un labirint, mutația și-o face fiecare în minte sau în suflet atunci când privește o lucrare din această temă”, a spus Marcel Lupșe.

Oliv Mircea: ”Nu s-a gândit nimeni în toată cultura română și europeană să facă portretul firului de iarbă”

”Premiul pe care Academia Română i l-a acordat lui Marcel Lupșe este un exercițiu așteptat, binevenit și care, până la urmă, așază Bistrița noastră într-un loc pe care îl merita demult. Este respectat prin acest premiu profesionalismul, unitatea interioară, unicitatea operei pictorului și înaltul discurs valoric pe care această operă îl are. Expoziția Harul liniștii (ierburi, ceruri, labirint) este o vorbire despre timbrul sufletesc al pictorului care vine și ne arată că, având acest gust al evlaviei, se poate construi un discurs vizual atât de coerent încât, în final, cei care vor vedea expoziția pot pleca cu un portret al firului de iarbă. Nu s-a gândit nimeni în toată cultura română și europeană să facă portretul firului de iarbă, al mănunchiului, al diferitelor fire care ne aduc sănătate, bucurie, șansa de a trăi frumosul, lumina, de a vedea cum sunt epifaniile solare care se petrec în jurul nostru și care nu întotdeauna sunt observate. Timbrul sufletesc și gustul evlaviei pe care autorul le are au reușit să construiască o atitudine liniștită, un discurs plastic în care, folosindu-se de forme, linii, culori, artistul ne pune în fața ochilor un univers abstract și, în același timp, extrem de concret, un univers al lumii vegetale și cosmice, al simbolurilor de care omenirea se bucură de peste 2000 de ani”, a spus criticul de artă.

Despre personalitatea pictorului și premiul important care i-a fost acordat au mai vorbit Alexandru Pugna, managerul Centrului Județean pentru Cultură, și Gavril Țărmure, managerul Centrului Cultura Municipal.